Primarul din Galați, Ionuț Pucheanu, a fost alertat la scurt timp după ce o dronă a lovit acel bloc din cartierul Mazepa. El a mers la fața locului și chiar a urcat pe bloc, alături de experți, pentru a evalua pagubele.
Edilul a spus că cele două persoane rănite au avut mare noroc că au scăpat cu cu viațiă și a explicat unde a nimerit drona.
România, corigentă la protecția anti-dronă
Ionuț Pucheanu, primarul din Galați: „Am fost la fața locului. E o dronă a cărei încărcătură nu îmi dau seama cât de mare sau mică a fost. În cazul de față, pagubele nu sunt atât de mari, avem doar două persoane afectate nu foarte grav. Azi noapte mi se ceruse să le pun la dispoziție o locuință unde să poată să se retragă după rănile survenite. Deduc că rănile nu erau atât de grave. Dar ulterior s-a luat decizia internării lor în spital pentru o supraveghere mai bună dpdv medical.
Este afectat plafonul blocului, deasupra apartamentului unde locuiau cele două persoane. Inclusiv casa liftului este afectată, dar aici nu ne interesează atât de tare, pentru că nu sunt pagube materiale grave. La nivelul planșeului este o gaură de un metru, un metru și 20 în tavanul apartamentului. Slavă Cerului că partea bună e că a lovit deasupra holului apartamentului. Pentru că, dacă ar fi lovit doi metri mai la stânga sau mai la dreapta, se afla deasupra unei camere și atunci sigur puteam vorbi măcar de o persoană care ar fi decedat.”
Primarul Ionuț Pucheanu a spus că vina este a statului român. El susține că nu este posibil ca România să nu doboare nicio dronă în mai bine de trei ani de când aceste aparate de zbor au pătruns și în spațiul României.
Ionuț Pucheanu, primarul din Galați: „Felicit instituțiile care au fost prezente, nu am văzut niciodată o desfășurare atât de impresionantă de forțe, de la ambulanță, poliție, jandarmi, SRI, cred că erau sute de oameni care, în câteva minute, au fost prezenți acolo.
Din păcate, nu aș putea să felicit autoritățile naționale, pentru că noi vorbim de aproape trei ani, se discută de mult de prezența unor dispozitive de apărare și de niște radare mobile. În momentul de față, cel puțin pe raza Galațiului, ele nu există. Atâta timp cât îți dispare de pe radar o dronă, înseamnă că avem o problemă. Nu a dispărut un avion de hârtie, aruncat de la balcon de către un copil. Mai presus decât costă o rachetă Patriot sau kerosenul de la F-16, pe mine mă interesează ca, la Galați, cetățenii să știe că sunt în siguranță în România. Dacă nu putem oferi măcar siguranța minimă pentru cetățeni, înseamnă că avem o problemă ca și stat.
Sperăm ca, în ceasul al 13-lea, să se poată lua măsurile pentru a preîntâmpina astfel de evenimente, să nu mai fim în postura de a fi lovite blocuri sau case, să fim într-atât de bărbați încât să putem lua decizii dacă doborâm o dronă.”
Primarul roagă cetățenii să nu mai ignore mesajele RO-Alert
Mai mulți locuitori din Galați sau din proximitate se plâng de frecvența mesajelor RO-Alert primite. Astfel, unii preferă să treacă telefoanele pe silențios. Însă primarul le atrage atenția și a adus aminte de povestioara cu Petrică și lupul.
Ionuț Pucheanu, primarul din Galați: „Noaptea, la ora 02:00, cetățenii care erau evacuați când am ajuns eu erau ținuți la distanță de zonă. Interacțiunea cu ei mi-a fost imposibilă. Am urcat, împreună cu celelalte autorități, până pe acoperișul blocului. Cu siguranță sunt panicați, pentru că ceea ce părea neverosimil a se întâmpla iată că s-a întâmplat.
Eu nu spun că RO-Alert nu e bun, e foarte bun. Dar cred că, dacă ar fi fost mai țintit sau mai bine gândite situațiile pe care le acoperă, cel mai probabil nu am fi ajuns în postura de a fi bagatelizat. Dacă ați fi întrebat, până aseară, orice gălățean, tulcean sau brăilean, zone unde se primesc cu regularitate RO-Alert-uri, cel mai probabil 99,9% dintre cetățeni v-ar spune că, atunci când intră RO-Alert, dau cu snooze sau îl trec pe silent și dorm mai departe.
Am strigat de atâtea ori „lupul”, încât, atunci când chiar a venit lupul, n-a mai băgat nimeni de seamă. Cred că trebuie să trecem într-o fază a doua și să ne asumăm că o formă de pregătire, alta decât cea pe care am făcut-o până acum cu cetățenii și modul în care am comunicat cu ei, cred că ar trebui să ne asumăm în a le spune că genul acesta de pericol poate este iminent, însă să facem cu ei o pregătire efectivă de evacuare în adăposturile ALA, să înțeleagă că au câteva minute la dispoziție spre a se adăposti și că nu mai e de joacă. Pare că nu suntem capabili să ne protejăm.
Cred că e o falsă problemă aceasta cu proprietatea privată, în legea românească fiind oricând posibilitatea exproprierii sau rechiziționării, în cazul armatei. Nu înțeleg de ce ar fi fost o problemă. Dialogurile locale sunt pro. Să nu credeți că cel care are un câmp de câteva hectare are o problemă cu atribuirea sau acceptarea unor dispozitive pe niște zeci de metri. Că nu vorbim de baze militare pe niște hectare. A început o discuție în acest sens, nu e finalizată. A început după ce a căzut drona cealaltă, acum trei, patru săptămâni.”
