De la desenele de pe pereții peșterilor până la inteligența artificială, nevoia de a transmite și de a primi informație a existat dintotdeauna. Însă forma sub care se face acest lucru evoluează mereu.
Ani la rând, diminețile multora a început cu foșnitul paginilor unui ziar tipărit. Acum însă, tot mai multe publicații au păstrat doar forma online, renunțând la varianta pe hârtie, din diverse motive. Astfel că imaginea poștașului care aduce ziarul la poartă e ceva tot mai rar în zilele noastre.
În urmă cu 20-30 de ani, ziarul adus la poartă de poștaș era legătura omului cu restul lumii. Așa afla ce se mai întâmplă în comunitate, în țară, în lume. În 2025, poți număra pe degete abonații.
Nea Costică are 75 de ani și încă mai primește ziarul în fiecare zi.
„Eu de când mă știu, de când am lucrat în Valea Jiului am fost abonat la ziar la mină unde lucram, la rebus, Pentru Patrie și ziarul care era local.”, a declarat Costică.
La nea Costică, în comuna Țibana, doar 20 de oameni mai sunt abonați la o publicație tipărită. Noi am ajuns la poșta din sat odată cu ziarele.
Până în decembrie 2024, Valerică Maftei a fost abonat zece ani la Ziarul de Iași, cotidian cu vechime. Când ziarul a renunțat la varianta tipărită, a fost nevoit să caute altă publicație.
„L-am luat acum. Mai grădinăresc un pic. Sunt pensionar. După care citesc ziarul, care este o terapie pentru mine.”, spune Valerică Maftei - abonat la ziar.
Dacă pe vremuri poștașul oprea la fiecare poartă, acum abia face câteva popasuri în tot satul. Dacă la oraș e mai simplu să alegi de la chioșcul de ziare, la țară omul preferă presa locală, acolo unde mai e. În același timp, sunt mulți care au făcut trecerea de la hârtie la televizor sau internet.
Ziarul de Iași e una dintre publicațiile din regiunea Moldovei care a renunțat de curând la varianta tipărită.
Cu problema scăderii tirajului s-a confruntat și Monitorul de Botoșani.
De la 1 ianuarie, Poșta Română a mărit tarifele pentru distribuirea abonamentelor, astfel că decizia de a renunța la print a fost evoluția firească pentru multe ziare locale.
„Ar fi dus abonamentul unui ziar lunar la de trei ori un abonament la o platformă de streaming digital unde găsim sute de mii de filme.”, spune Cătălin Hopulele - redactor șef Ziarul de Iași.
„Poșta, cu care colaborăm de la început, ne-a mărit foarte mult comisioanele de distribuție. Mai-marii acestei companii naționale au rămas surzi la vocile editorilor, care i-au avertizat că în acest fel vor închide ziarele și nu vor mai încasa niciun fel de comision. Nici mare și nici mic.
În acest moment este prea târziu pentru ziarele tipărite, care sunt preferate de un număr, din păcate, tot mai mic și tot mai vârstnic de cititori. În mod sigur, în scurtă vreme, la fel ca și noi și la fel cum au procedat mulți alți editori, toate ziarele se vor muta online.”, spune George Lazăr, Monitorul de Botosani.
Potrivit Biroului Român de Audit Transmedia, în primele trei luni din 2025 cel mai mare tiraj l-a avut pliantul unui supermarket, în medie peste 4 milioane 600 de mii de exemplare lunar. La polul opus a fost o publicație locală din Târgu Mureș, cu o medie lunară de 568 de exemplare pe hârtie.
„În România nu există conceptul de educație media”
„Avem un public tot mai îmbătrânit, care se îndreaptă către media tradiționale și am văzut ziarele care încă funcționează în mediul rural, publicațiile locale, dacă putem defini această nișă și un public tot mai tânăr care consideră că își ia informațiile din social-media și ne-am uitat împreună pe raportul Reuters și am văzut că anul acesta, în România, a crescut foarte mult procentul care susțin că se informează din TikTok, unul din patru români susține că se informează, consumă știri, în TikTok.
Aici sunt mai mulți factori, pleacă de la cultura pe care o avem noi pentru știri în comparație cu alte state, în care presa a jucat un rol cu mult înainte să facă același lucru și pe teritoriul țării noastre. Există țări precum Finlanda unde se consumă încă foarte multă presă scrisă. În Germania, Franța, încă se consumă presă scrisă. Și acolo asistăm la un declin.
La noi însă pare că ne ducem în acest hype, spre această bulă tot mai largă a social-media și pare că rămânem un pic blocați acolo. În România nu există conceptul de educație media. În mod normal, ar trebui să existe de la clase cât mai mici noțiuni elementare de educație media. Copii de ciclu primar pot fi învățați ca în clipa în care se uită la TV și simt că ceva îi deranjează să meargă să discute cu părintele lor.”, a declarat Silviu Calangiu, Head of Digital Euronews România.
