Protestele din Iran nu doar că nu se încheie de zece zile, ci chiar iau amploare, iar regimul de la Teheran nu reușește să le înăbușe, în ciuda eforturilor. Protestatarii din Iran au preluat controlul asupra a două orașe, Abdanan și Malekshahi, acolo unde forțele de securitate au depus armele și au trecut de partea cetățenilor nemulțumiți. Abdanan se află în provincia Ilam, în Vestul Iranului, aproape de granița cu Iraq, iar Malekshahi este capitala provinciei Arkavaz, din est, acolo unde populația kurdă este majoritară. În alte orașe mari au loc ciocniri violente între protestatari și poliție.
Poliția a depus armele. Două orașe din Iran, capturate de protestatari
Până acum sunt 36 de morți în urma confruntărilor protestatarilor cu forțele de ordine, conform grupului pentru drepturile omului HRANA (Human Rights Activists News Agency), citat de AP. Dintre victime, doi sunt polițiști. Marți seara, mass-media „semi-oficială” iraniană a raportat că un polițist a fost împușcat mortal de către cei pe care i-au numit „revoluționari”, în Malekshahi.
Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al victimelor, dar au declarat că trei membri ai forțelor de securitate ar fi fost uciși. În mod independent, BBC a confirmat până în prezent decesul și identitatea a 20 de persoane.
HRANA spune că peste 60 de protestatari au fost răniți și 2.076 arestați.
Forțele de securitate au fost filmate în timp ce trăgeau cu gaze lacrimogene în protestatarii care scandau sloganuri împotriva regimului ayatollahilor din Iran, în Marele Bazar din Teheran.
„Moarte dictatorului”, este una dintre scandările care se aud pe clipurile video filmate în Teheran.
Șapte partide kurde de opoziție au lansat un apel comun pentru o „grevă generală”, care ar urma să aibă loc joi. Părțile au făcut apel la toate partidele politice și organizațiile civile să „adopte o poziție unitară și colectivă împotriva crimelor regimului Republicii Islamice și să se alăture acestui apel”.
Protestele, care au început pe 28 decembrie, vin pe fondul prăbușirii monedei naționale și s-au extins în 285 de locații din 92 de orașe. Practic, sunt proteste în 27 din cele 31 de provincii din întreaga țară.
Protestatarii cer înlăturarea regimului din Iran
Sărăcia și scumpirile i-au făcut pe oameni să iasă în stradă, inclusiv pe unii comercianți, care și-au închis nagazinele. Cozile la magazinele care au rămas deschise sunt foarte mari. Țara este izolată economic, iar protestatarii lansează lozinci economice și politice și cer demisia liderului suprem, Ali Khamenei. Studenții s-au alăturat și ei protestelor.
Moneda națională, rialul, a scăzut la un nivel record în ultimul an, iar inflația a crescut la 40%, pe fondul sancțiunilor impuse din cauza programului nuclear al Iranului, care afectează o economie deja slăbită de proasta gestionare și de corupție.
Pe 2 ianuarie, președintele american Donald Trump a amenințat cu intervenția a SUA în cazul în care forțele de securitate iraniene ar ucide protestatari pașnici: „Suntem pregătiți și gata de acțiune”. A doua zi, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care deține puterea supremă, a declarat că „revoluționarii trebuie să fie puși la locul lor” și a promis că nu va „ceda în fața inamicului”.
Șeful sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei, a repetat luni aceste comentarii, afirmând că autoritățile vor asculta pe cei care „au motive legitime și întemeiate de îngrijorare cu privire la mijloacele lor de trai”, dar că nu vor da dovadă de indulgență față de „revoluționari”.
Biroul președintelui Masoud Pezeshkian a declarat că acesta a ordonat Ministerului de Interne să formeze o delegație specială pentru a investiga tulburările din Ilam, după imagini video care surprindeau forțele de securitate în timp ce atacând spitalul Imam Khomeini, unde, potrivit activiștilor, se adăposteau protestatarii răniți. Amnesty International a declarat că are informații potrivit cărora Garda Revoluționară și forțele speciale ale poliției „au folosit arme de foc și au tras cu gaze lacrimogene în incintă, au spart ușile de sticlă pentru a intra și au bătut persoanele aflate înăuntru, inclusiv personalul medical”.
„Atacul forțelor de securitate iraniene încalcă dreptul internațional și expune încă o dată până unde sunt dispuse să meargă autoritățile iraniene pentru a înăbuși disidența”, a avertizat grupul Amnesty pentru drepturile omului.
Într-o postare pe X, contul în limba persană al Departamentului de Stat din SUA a calificat raidul asupra spitalului drept „o crimă clară împotriva umanității”.
Grupul kurd pentru drepturile omului Hengaw a declarat că protestatarii internați la spital au fost răniți atunci când forțele de securitate au deschis focul asupra unei adunări de protestatari în fața unui complex guvernamental din Malekshahi, în urmă cu câteva zile. În comunicatul emis se precizează că cinci protestatari au fost uciși în acel incident, printre care și un general de brigadă în rezervă. Presa „semi-oficială” a declarat că trei persoane, printre care un membru al forțelor de securitate, au fost ucise atunci când „revoluționarii” au încercat să pătrundă într-o unitate de securitate. Hengaw a mai declarat că a verificat până în prezent uciderea de către forțele de ordine a cel puțin 27 de persoane în opt provincii, în timpul protestelor, dintre care cinci sunt copii. Informația a fost confirmată și de Iran Human Rights, un grup cu sediul în Norvegia.
„Republica Islamică are un istoric bine documentat de represiuni sângeroase și ucideri în masă ale protestatarilor în revoltele din trecut. Acum, întrucât regimul este mai instabil ca niciodată și se teme serios pentru supraviețuirea sa, există o îngrijorare gravă că amploarea represiunii, de această dată, ar putea fi și mai violentă și mai răspândită decât înainte”, a declarat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul Iran Human Rights.
Aceste proteste sunt cele mai mari de după cele din 2022. La acea vreme, acele proteste au fost declanșate de moartea în detenție a Mahsei Amini, o tânără kurdă care a fost reținută de poliția moravurilor pentru că nu purta hijabul în mod corespunzător. La acea vreme, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, peste 550 de persoane au fost ucise și 20.000 au fost reținute în urma represiunilor violente de către forțele de securitate.
