Papa Leon al XIV-lea împlinește 100 de zile de pontificat, început pe 8 mai, când a ieșit pentru prima oară în balconul bazilicii San Pietro, o perioadă marcată de caracterul său rezervat și de o prudență totală deoarece nu a luat încă decizii importante, precum și de o puternică înclinație spre diplomație, relatează joi EFE într-o scurtă analiză.
Primele 100 de zile ale Papei Leon al XIV-lea
În aceste 100 de zile la Vatican ale pontifului american care va împlini 70 de ani în luna septembrie, cele mai comentate schimbări comparativ cu pontificatul papei Francisc au fost, în special, cele care indică o întoarcere la tradiție. De la folosirea veșmintelor liturgice pe care papa Francisc o eliminase, precum decizia de a reîncepe să poarte mantia roșie și pantalonii albi sub sutană, până la dorința de a reveni să locuiască în palatul apostolic, de a petrece vacanțele la Castel Gandolfo sau de a reintroduce solemna procesiune Corpus Christi pe străzile Romei cu paliu purtat deasupra veșmintelor pontificale.
În rest, papa Robert Prevost nu a luat încă decizii importante pentru Biserică sau pentru guvernul Vaticanului, precum numirea colaboratorilor, cu excepția secretarului său, sau schimbări în Curia romană, deși pentru mulți aceasta se datorează caracterului său prudent.
'La Casa Albă se spune că o sută de zile sunt un reper revelator pentru președinție. Domeniul de acțiune a unui pontificat este diferit. Nu ar trebui să așteptăm numirile ca pe o probă pentru papă. Va face aceste numiri atunci când va fi necesar, însă nu va fi echipa de guvernare cea care ne va spune cine este Prevost. Este o greșeală să îl judecăm în termeni de ruptură sau continuitate cu Francisc, sau dacă sunt reintroduse sau nu instituții', afirmă într-un interviu recent pentru La Stampa fondatorul Comunității de la San Egidio, Andrea Riccardi.
Responsabila de comunicare a Operelor Misionale Pontificale din Statele Unite, Ines San Martin, a explicat pentru EFE că, în aceste o sută de zile, 'Leon al XIV-lea s-a dedicat în principal observării și ascultării mult mai mult decât să vorbească. De aceea, de exemplu, nu l-am văzut să facă schimbări mari de personal în ce privește Curia romană'.
'În septembrie le vom vedea probabil pe primele. Este un bărbat în mod clar conciliant, care ascultă părțile înainte de a lua măsuri, obișnuit să lucreze cu persoane cu orientări teologice și politice diferite', explică Ines San Martin, subliniind că au fost 'trei luni dedicate acomodării cu noul său rol'.
În timp ce, pentru unii, caracterul aproape timid și discursul prea structurat al papei Leon nu i-au permis acestuia să se conecteze cu milionul de tineri în cadrul întâlnirii de la Tor Vergata pentru Jubileul Tineretului, San Martin consideră că suveranul pontif a avut 'un stil clar de lidership adânc înrădăcinat în Sfântul Augustin, adică încurajând viața spirituală, prietenia ca sinonim al vieții în comunitate și caritatea'.
'Nu simpatic, ci empatic', sunt aprecierile auzite la adresa modului său de a relaționa cu mulțimile de credincioși.
S-au remarcat în perioada scursă de la numire semnele de pacificare arătate de noul lider al Bisericii Catolice după câteva turbulențe, precum trimiterea cardinalului Robert Sarah, considerat un ultraconservator și aflat în contradicție cu papa Francisc în timpul pontificatului acestuia, ca reprezentant al papei pentru o sărbătoare jubiliară la Sainte-Anne d'Auray, în Franța.
Discursurile pe care papa Leon al XIV-lea le-a rostit în aceste o sută de zile nu au fost marcate de mari surprize. A apărat familia 'formată doar dintr-un bărbat și o femeie', viața în toate etapele sale, nevoia de a proteja mediului înconjurător și condamnarea cursei reînarmării.
În lumea actuală, aflată în criză din cauza numeroaselor conflicte, papa Leon al XIV-lea a reiterat în multe ocazii cererea sa de a se obține pacea, manifestând o înclinație diplomatică, deși întotdeauna marcată de prudență. A repetat apelurile la încheierea conflictelor din lume și a condamnat atacurile din Fâșia Gaza care duc la înfometarea populației palestiniene, dar a ales anumite momente pentru a lansa acest tip de apeluri. De exemplu, acestea au dispărut din audiențele generale.
Papa Leon al XIV-lea a oferit Vaticanul ca punct de întâlnire pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina și, fără să fie influențat de refuzul Rusiei, a discutat ulterior cu președintele Vladimir Putin și l-a primit pe emisarul patriarhului ortodox al Moscovei, Chiril I. De asemenea, în acest interval de timp, l-a primit deja de două ori pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
