Persoane influente din Congresul SUA vor să blocheze retragerea unor trupe americane din România și din alte state de pe flancul estic al NATO. Informația a fost dată de publicația ucraineană Kyiv Post, care citează „surse din legislativul american”.
Este vorba despre o alianță bipartită, ceea ce înseamnă că nu doar democrații din Congres, ci și republicanii vor să pună umărul la acest demers inițiat de persoane din domeniul apărării. Aceștia vor să elaboreze o lege care ar împiedica redimensionarea trupelor americane pe flancul estic al NATO. Informația a fost confirmată și de Kyiv Independent, dar și de presa americană.
O alianță bipartită din Congresul american ar vrea să blocheze retragerea unor trupe americane din România
În ceea ce privește situația României, vestea inițială era că SUA își reduc numărul trupelor prezente în țara noastră, însă chiar americanii au precizat că nu este vorba despre o reducere efectivă a militarilor care se află în acest moment aici, ci că această mișcare presupune doar renunțarea rotației unei brigăzi. Rotația era prevăzută după o suplimentare decisă încă din primul an al războiului dintre Rusia și Ucraina. Acea brigadă nu se află în România, așa că nu este vorba despre retragere, ci despre faptul că nu va mai ajunge în țara noastră. Însă numărul actual de militari din România rămâne același ca și în prezent.
În acea brigadă de rotație ar fi peste 700 de militari americani.
Dar în ansamblu, aceste ajustări - așa cum au fost numite de SUA - care au loc în mai multe state din Europa, au fost considerate drept un semnal prost pe care SUA îl dă Rusiei. Doi consilieri din Senatul american, citați de sursa menționată, spun că decizia Pentagonului ar fi „o greșeală strategică majoră”, care ar submina poziția de descurajare pe care NATO o are în fața Rusiei, mai ales că momentul ales este crucial. Interesant este că cea mai puternică opoziție de care s-a lovit Donald Trump vine tocmai din partea unor republicani de rang înalt din domeniul apărării, așa cum precizează sursa citată.
Senatorul republican Roger Wicker, președinte al Comisiei pentru servicii armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, președintele Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, au emis și o declarație în acest sens, în urmă cu câteva zile, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la anunțul Pentagonului că va întrerupe rotația brigăzii americane în România.
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotativă în România și procesului Pentagonului de revizuire a poziției forțelor armate, care ar putea duce la reducerea în continuare a forțelor americane din Europa de Est.
Pe 19 martie, am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonarea cu comandanții combatanți și cu Statul Major Interarme și fără colaborarea cu Congresul. Din păcate, se pare că exact asta se încearcă să se facă. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci 'vor muta puțin unele dintre ele'. Președintele are dreptate când spune că poziția forțelor americane în Europa trebuie actualizată, având în vedere că NATO își asumă sarcini suplimentare și că natura războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.
România este un aliat puternic, realizând investiții majore pentru a găzdui forțele armate americane și pentru a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod deosebit, din 2016, România găzduiește un detașament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, acceptând riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru a utiliza sisteme concepute în primul rând pentru apărarea aliaților NATO, și nu pentru propriul teritoriu", au precizat cei doi, într-o declarație comună, citată de Armed Services.
Celor doi li s-a alăturat congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară a NATO. Ulterior, senatorul republican Thom Tillisa a acuzat și el că „reducerea prezenţei noastre în România contravine unei strategii solide. România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO. Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii”.
- Pe lângă decizia legată de România, SUA ar urma să-și reducă trupele și din Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, iar asta ar trebui să înceapă în câteva zile.
Republicanii spun că Trump face o greșeală strategică
După cum remarcă și publicația ucraineană Kyiv Independent, această reacție a republicanilor reprezintă un moment rar de opoziție față de politica militară a administrației Trump și că reducerea trupelor va diminua influenţa şi securitatea pe care o oferă SUA în Europa.
Trebuie precizat că această decizie a lui Trump nu este o surpriză, din moment ce administrația pe care o conduce - și chiar și el, personal - a anunțat că SUA se va concentra mai mult pe zona indo-pacifică, dacă avem în vedere că lupta pe care o dă SUA este cu China. Exact acest aspect a fost notat și în strategia de apărare a țării.
Dar criticii spun că momentul ales a fost cum nu se putea mai prost, mai ales că în zona indo-pacifică nu există război acum. Ei precizează că Trump se contrazice singur prin această decizie, pentru că își infirmă propria idee de „pace prin forţă”. Este vorba de forța pe care Trump trebuie să i-o arate lui Putin. Or retragerea trupelor nu înseamnă vreo poziție de forță în fața rușilor.
Pe lângă opoziția propriilor republicani ai lui Trump față de măsurile decise, apar poziții similare și din partea grupului care îi reprezintă pe veteranii americani. Președintele acestei organizații, Jeremy Hunt, spune că „reducerea trupelor subminează încrederea în Articolul 5 al NATO”.
De partea cealaltă, democrații vor să lucreze și la nivel legislativ în acest sens, iar Adam Smith, membru democrat de rang înalt al Comisiei pentru apărare din Camera Reprezentanţilor, a confirmat iniţiativa legislativă. El a spus-o în timpul unui discurs la Consiliul pentru Relaţii Externe și a menționat că este o chestiune „urgentă”.
„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greşit pe care îl putem trimite lui Putin şi aliaţilor noştri europeni în acest moment. Se ajunge la subminarea întregii idei de a-i arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forţe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează acest mesaj. Retragerea reflectă aripa izolaţionistă îngrijorătoare şi problematică din cadrul Partidului Republican, care consideră că restul lumii nu merită atenţia noastră”, a spus Adam Smith.
Acest conflict de care se lovește acum Trump vine și pe fondul unor alte neînțelegeri în Congres, care au legătură cu blocarea guvernamentală care durează deja de o lună. Președintele american le-a cerut senatorilor din propriul partid să „ocolească” legislația pentru a debloca situația de „shutdown” guvernamental, însă aceștia refuză.
