New Orleans, centrul cultural al statului Louisiana, riscă să fie înconjurat de ocean în următorii zeci de ani, din cauza schimbărilor climatice. Orașul american a ajuns într-un „punct fără întoarcere”, motiv pentru care procesul de relocare a populației ar trebui să înceapă imediat, avertizează autorii unui studiu alarmant, citat de The Guardian.
Creșterea continuă a nivelului mării și eroziunea galopantă a zonelor umede din sudul Louisianei vor înghiți zona New Orleans. Un nou studiu relevă că orașul „ar putea fi înconjurat de Golful Mexic înainte de sfârșitul acestui secol”.
Sudul Louisianei, situat la altitudine joasă, se confruntă cu multiple amenințări, printre care creșterea nivelului mării determinată de încălzirea globală, agravată de intensificarea uraganelor – o altă caracteristică a crizei climatice – și de surparea treptată a unei linii de coastă care a fost distrusă de industria petrolului și a gazelor.
Sudul Louisianei se confruntă cu o creștere a nivelului mării de 3-7 metri și cu pierderea a trei sferturi din zonele umede de coastă rămase, ceea ce va determina linia de coastă „să migreze cu până la 100 kilometri în interiorul continentului”.
New Orleans s-ar putea transforma în cea mai vulnerabilă zonă de coastă din lume
Acest lucru ar duce la izolarea orașelor New Orleans și Baton Rouge, arată studiul în care a fost comparată creșterea actuală a temperaturilor globale cu o perioadă de căldură similară de acum 125.000 de ani, care a provocat o creștere a nivelului mării.
În acest scenariu, această regiune ar deveni „cea mai vulnerabilă zonă de coastă din lume din punct de vedere fizic”, susțin cercetătorii. De aceea, oamenii de știință avertizează că este nevoie de măsuri imediate pentru a pregăti o relocare a populației din New Orleans, care numără aproximativ 360.000 de locuitori, către zone mai sigure.
Louisiana a înregistrat deja o scădere a populației în ultimii ani, iar această tendință se va accelera în mod haotic, avertizează autorii studiului, în cazul în care nu se vor lua măsuri pentru a face față pericolelor cu care se confruntă cel mai mare oraș din acest stat și comunitățile din jur.
„Deși atenuarea schimbărilor climatice ar trebui să rămână primul pas pentru a preveni cele mai grave consecințe, zona de coastă a Louisianei a depășit evident deja punctul fără întoarcere”, precizează autorii articolului de perspectivă, publicat în revista Nature Sustainability.
Miliarde de dolari, investiți în măsuri de combatere a inundațiilor
Un articol de perspectivă este un articol științific care oferă o evaluare, mai degrabă decât date noi, notează The Guardian.
Miliarde de dolari au fost cheltuiți pentru a fortifica New Orleans cu o vastă rețea de diguri, porți de inundație și pompe ridicate după uraganul catastrofal Katrina din 2005. Dar amenințările crescânde la adresa orașului înseamnă că digurile, care necesită deja modernizări substanțiale pentru a rămâne suficiente, nu vor putea salva orașul pe termen lung, avertizează noul articol.
„Din punct de vedere paleoclimatic, New Orleans a dispărut; întrebarea este cât timp mai are”, a spus Jesse Keenan, expert în adaptare climatică la Universitatea Tulane și unul dintre cei cinci coautori ai articolului.
„Nu se știe exact cât va dura, dar cel mai probabil vor fi zeci de ani, nu secole. Chiar dacă s-ar opri astăzi schimbările climatice, zilele orașului New Orleans sunt totuși numărate. Va fi înconjurat de apă, iar o insulă situată sub nivelul mării nu poate fi menținută la suprafață. Niciun fel de sumă de bani nu poate face asta”, a adăugat el.
Autoritățile, sfătuite să înceapă relocarea populației
Liderii locali, statali și federali ar trebui să înceapă aplicarea de măsuri pentru a sprijini persoanele care părăsesc regiunea New Orleans, începând cu comunitățile cele mai vulnerabile, cum ar fi cele din zona Plaquemines care locuiesc în afara sistemului de diguri, a afirmat Keenan.
„New Orleans se află într-o stare terminală, iar noi trebuie să fim clari cu pacientul că este vorba de o stare terminală. Există posibilitatea unor măsuri paliative; putem asigura tranziția atât pentru oameni, cât și pentru economie. Putem să luăm măsuri preventive”, a mai precizat cercetătorul.
Cu toate acestea, el a avertizat că „niciun politician nu vrea să fie primul care pune acest diagnostic terminal. Vor discuta despre asta în spatele ușilor închise, dar niciodată în public.”
New Orleans se confruntă cu provocări evidente – situat într-un bazin în formă de cupă sub nivelul mării, orașul are deja 99% din populație expusă unui risc major de inundații severe, cea mai gravă expunere dintre toate orașele din SUA, potrivit unui studiu separat publicat săptămâna trecută.
Începând cu anii 1930, Louisiana a pierdut aproape 5.200 de kilometri pătrați de teren din cauza eroziunii costiere, o suprafață echivalentă cu cea a statului Delaware, iar alți aproape 7.800 de kilometri pătrați sunt pe cale să dispară în următorii 50 de ani. Ritmul pierderii de teren este atât de rapid încât o suprafață de mărimea unui teren de fotbal este ștearsă de pe fața pământului la fiecare 100 de minute.
Pentru a contracara acest fenomen, Louisiana a adoptat în ultimul deceniu un nou tip de plan care a renunțat la construirea de noi apărări împotriva inundațiilor și a căutat, în schimb, să valorifice capacitatea naturală a râului Mississippi de a reface terenul. Până acum, digurile și alte infrastructuri au constrâns cursul natural al râului Mississippi și au împins sedimentele pe care le transportă direct în Golful Mexic, în loc să alimenteze zonele umede de coastă.
Așa-numitul proiect Mid-Barataria Sediment Diversion, care a demarat în 2023, ar contribui la restabilirea unui debit mai natural în delta Mississippi și ar permite acumularea de sedimente în zonele de coastă unde acestea s-au pierdut. Conform estimărilor proiectului, în următorii 50 de ani s-ar crea peste 20 de mile pătrate de teren nou.
Cu toate acestea, Jeff Landry, guvernatorul republican al statului Louisiana, a abandonat proiectul anul trecut, pe motiv că este prea mare costul de trei miliarde de dolari și că amenința industria pescuitului din stat.
