De ani de zile, profesori, părinți și elevi deopotrivă se plâng de materia de la școală. Ar fi prea stufoasă, prea greoaie sau chiar irelevantă pentru perioada în care trăim. Așa că a început procesul de schimbare a curriculei școlare. Doar că, spre exemplu, programa pentru limba română la clasa a noua a stârnit deja controverse, inclusiv printre cadrele didactice. Dincolo de schimbarea programei, în sistemul de învățământ e nevoie atât de investiții cât și de metode prin care atât elevii, cât și profesorii să fie motivați.
În clasa a IX-a, la limba și literatura română, lumile fantastice îi învață pe elevi să facă diferența între ficțiune și text științific, între un fapt și o opinie. Mulți profesori cred că acest tip de conținut din programa actuală e benefic pentru elevi.
Ionela Neagoe, directoare Liceul Lazăr: „Preferam programa aceasta care studiază teme și care era mai aproape de ce făceau până într-a VIII-a decât să studiem literatura română veche, Școala Ardeleană, iluminismul, da, și toată încărcătura care e acolo, de la basm, nuvelă, baladă. Dacă va intra această programă școlară, se schimbă totul și radical.”
Una dintre cele mai vehemente critici la adresa programei de limba română este că în continuare se pune prea mult accent pe autori care au scris în secolul 19, în dauna unor opere mai apropiate de realitatea pe care o știu elevii de acum. Bogdan Cristescu este directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, instituție care s-a ocupat de schimbarea programei școlare.
Ionela Neagoe este directoarea liceului Lazăr din Capitală și, pentru o perioadă, a fost implicată în procedura de modificare a programei.
Ionela Neagoe, directoare Liceul Lazăr: „Am decis să ies pentru că era un simulacru de dezbatere. De fapt, nu era o dezbatere. Fusesem acolo invitată ca să fiu un spectator și eventual să aplaud și să laud.”
Literatura veche și dificultatea limbajului
Unul din reproșurile aduse textelor din literatura veche este că folosesc arhaisme pe care elevii de acum nu le înțeleg. Așa că speranța e că profesorii le pot transforma în ceva atractiv. Unii spun însă că noua programă va face ca asta să fie mult mai dificil.
Ionela Neagoe, directoare Liceul Lazăr: „ Textele sunt greu de receptat, oricât de mult ne-am juca noi cu ei. Nu-i despre joacă, da, este despre a învăța, ca să îi aducem către lectură, pentru că ei sunt din ce în ce mai orientați către a obține informația cu ușurință. Și internetul le este la dispoziție.”
Fostul ministru al Educației, Daniel David, spune că a urmărit criticile din spațiul public.
Daniel David, fost ministru al Educației: „Aș asuma programa de limbă și literatură revizuită a 2-a oară și aș lăsa posibilitatea pentru a se pilota programe alternative cu următoarele constrângeri - să aibă aceleași competențe generale, aceleași competențe specifice și să fie autorii reprezentativi acoperiți.”
În tot acest proces este implicată și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. OCDE vine cu recomandări bazate pe ghiduri europene, astfel încât elevii să își dezvolte gândirea critică și abilitățile care te pregătesc pentru viață.
Lynn Abi Raad, analist de politici în educație OCDE: „În ceea ce privește abordarea, România este cu siguranță pe drumul cel bun. Transformarea acestei intenții în realitate este foarte complexă. România nu este singurul stat care s-a confruntat cu dificultăți în realizarea acestei schimbări. În ceea ce privește ceea ce mai trebuie făcut, dincolo de proiectarea curriculumului în sine, este esențial să mergem la nivelul implementării în școli. Asta înseamnă să analizăm volumul de muncă al profesorilor, care este destul de ridicat și în creștere în România, și modul în care acesta poate fi corelat cu cerința ca ei să își schimbe predarea și practica didactică.”
În ciuda controverselor, noua programă școlară pentru clasa a noua ar urma să intre în vigoare din septembrie 2026.
