Au fost cel puțin șase incidente violente în școli în cinci zile. Au fost deschise dosare penale, au fost emise ordine de protecție, sunt oameni care au ajuns la spital, iar unii au suferit intervenții chirurgicale. Subiectul violenței din școli a fost discutat și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dar și în Guvern, unde au fost anunțate și măsurile urgente. Au existat și condamnări ferme de la Palatul Cotroceni.
Am început săptămâna cu acel caz din Bistrița, unde un elev de 13 ani a vrut să-și atace un coleg de 12 ani, din motive ce țin de rasă. Până la urmă, a rănit doi colegi și o profesoară care a ajuns la spital, în sala de operații. Elevul agresor a fost internat într-o clinică de psihiatrie.
A urmat cazul elevului de 15 ani, din Pitești, care și-a atacat doi colegi cu o macetă. A fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, după ce fusese reținut inițial pentru 24 de ore. Cauzele acestui atac ar avea legătură cu bullyingul.
În aceeași zi am aflat că, în urmă cu o zi, profesorii de la un liceu din Timișoara au sesizat Poliția pentru că, miercuri, un elev și-a făcut o fotografie cu un cuțit într-o sală de clasă.
Cu o zi în urmă, în Ialomița, a fost un alt conflict între un părinte și un elev, pe terenul de fotbal al școlii.
După ședința de guvern de vineri dimineață, s-a creat o altă discuție la care au participat șase miniștri și, la final, au apărut aceste măsuri propuse de Executiv:
- mai mulți paznici în școli (Noul ministru al Educației vorbea de suplimentarea cu 1.000);
- mai mulți consilieri psihologici în școli;
- pregătirea profesorilor, ca să identifice din timp riscurile de violență și radicalizare a elevilor;
- înăsprirea sancțiunilor, pe modelul celor referitoare la agresiunile asupra medicilor, în sensul că trebuie să fie factor agravant faptul că atacul s-a îndreptat împotriva unui elev sau a unui cadru didactic;
- legi noi referitoare la obiectele interzise în școli.
- De asemenea, s-a stabilit să se creeze un mecanism de reacție rapidă, care să cuprindă specialiști din Ministerul Educației, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății și de la Muncă.
- În plus, urmează să se demareze o campanie media pentru prevenirea și discourajarea actelor de violență în școli. Premierul a anunțat că a fost creat un grup de lucru, astfel încât să fie revizuit urgent planul național de prevenire și combatere a violenței în școli.
Cum stopăm violențele din școli. Bullying-ul și rețelele de socializare, principalele probleme
George Roman, director de programe la organizația Salvați Copiii: „Măsurile acestea arată de fapt cât de repede ne mobilizăm noi după un incident grav și, de fapt, cât de puțin concretizăm ceea ce ar fi trebuit făcut înainte, conform programelor, procedurilor, legilor, promisiunilor de formare a cadrelor didactice etc.
Salvați Copiii vorbește de foarte mulți ani despre climatul școlar, pentru că, evident, în școlile în care se petrec astfel de lucruri nu avem un nivel de atractivitate ridicat și, de fapt, copiii încearcă să-și găsească modalități de impunere față de alții pe un fond de neintervenție de-a lungul anilor.
De asemenea, vorbim de comportamentul profesorilor, despre participarea elevilor în prevenirea fenomenului de bullying și, în ultimul rând, despre sprijinul pentru părinți. Dacă mă refer, de exemplu, la servicii sociale – pentru că nu am văzut, în măsurile astea, niște elemente care să contribuie la un acces mai rapid, inclusiv în mediul rural, la psihologi, la consiliere psihologică și psihoterapie, inclusiv la consiliere de familie – evident că ce ne rămâne este să reacționăm. Pentru că așa facem. Noi doar reacționăm la elemente critice de acest tip.
Rețin însă, din măsurile acelea, o direcție utilă privind identificarea timpurie a situațiilor de risc prin colaborarea școlilor cu specialiștii din sănătatea mentală, protecția copilului, poliție. Lucrurile astea se întâmplă deja, numai că nu avem suficiente resurse astfel încât măsurile într-adevăr să devină efective prin faptul că se schimbă comportamente și mentalități în școală.
Să știți că putem discuta și despre violențe, agresiuni verbale din partea cadrelor didactice.
În acest moment, dacă mă uit la modul în care se produc anumite intervenții, multe dintre ele sunt doar niște evidențe administrative, cadrele didactice sunt încărcate cu o birocrație, prin lege, care nu le permite să aibă o conversație, o comunicare directă cu copiii și cu părinții, nici nu există resurse.
Gândiți-vă ce înseamnă prezența unui consilier școlar, e foarte important, dar să nu confundăm – așa cum am văzut într-un comunicat al Ministerului Educației – consilierea psihologică cu consilierea școlară. Consilierea psihologică se face de către un psiholog, psihoterapeut și în baza unor protocoale foarte serioase. Este adevărat că și consilierul școlar are un rol important în a primi sesizările și plângerile din partea elevilor, părinților, chiar cadrelor didactice, dar nu poate face consiliere psihologică. Există în lege posibilitatea ca școlile să-și angajeze psihologi, însă nu am văzut acest lucru, nici nu există resurse pentru o concretizare generală a acestei facilități pentru școli.
În școala fetiței mele din București, undeva în sectorul 4, avem doi consilieri școlari, nu există niciun psiholog și mai sunt doi sau trei profesori itineranți pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Pe noi ne-ar fi interesat ca această coordonare centrală de fapt să aibă ca rol deblocarea resurselor, stabilirea unor responsabilități foarte clare, suplimentarea personalului absolut necesar pentru ca elevii să învețe în siguranță și rezolvarea unor blocaje între instituții. Iar dacă ne referim la mediul rural, unde sunt cam 40% dintre copiii din România, acolo avem consilieri școlari care trebuie să facă naveta în fiecare zi între 4 sau 6 școli.
Violența pe care o constatăm și celelalte date statistice privind bullyingul – în sensul că un copil din doi este victima unui act de bullying din partea colegilor – are drept cauzalitate mai degrabă modul în care adulții din viața copilului nu-și respectă responsabilitățile. Ne referim la părinți, la comunitate și modul în care decidenții locali înțeleg să ofere facilități de petrecere utilă a timpului liber de către copii, la ce se întâmplă în cadrul școlii și la accesul pe care îl au copiii la rețelele de socializare și la conținut ilegal, cel care îndeamnă la comiterea de infracțiuni, care radicalizează.
În opinia noastră, majorarea unor pedepse nu va putea să producă efecte pozitive, astfel încât copiii să știe cum să gestioneze un conflict. Și cred că nici nu va schimba unele comportamente ale profesorilor care nu reprezintă întotdeauna modele pentru copii.
Am văzut că, printre măsuri, există și această dorință a pazei care să fie perfectă în școală și Ministerul revine de două ori la aceeași categorie de măsuri, adică mai mulți paznici și întărirea planurilor de pază. E legitim, e corect să vorbim de vulnerabilitățile de securitate și nu negăm rolul acestor oameni în siguranța școlară, dar mai mulți paznici nu o să schimbe relația dintre copii, nu o să reducă în niciun fel fenomenul de bullying și nici acel deziderat de a nu permite în niciun fel intrarea în școli a vreunui obiect periculos. Oricum legea interzice acest lucru.”
