Lecțiile în care copiii au lucrat cu roboți, inteligență artificială și alte tehnologii interactive au stimulat implicarea și au evidențiat rezultate mai bune la sarcinile care presupun aplicarea cunoștințelor și argumentarea răspunsurilor. Diferența nu constă neapărat în ceea ce rețin elevii, ci în ceea ce reușesc să facă mai departe cu informațiile acumulate, arată un studiu RoboHub, și lansat cu ocazia Săptămânii Europene a Roboticii.
Copiii pot învăța despre fracții din manual, de la tablă și din explicațiile profesorului. Dar ce se întâmplă atunci când trebuie să le reprezinte pe o axă, să programeze un robot să parcurgă traseul corect și să observe imediat dacă au greșit? Aceasta este una dintre întrebările la care încearcă să răspundă studiul „AI și noile tehnologii în educație: soluții și lecții învățate”, realizat de RoboHub, și lansat cu ocazia Săptămânii Europene a Roboticii.
Studiul, realizat la o școală din Călărași. Roboții nu înlocuiesc profesorii
Una dintre cele mai interesante concluzii vine din experiența proiectului educațional FutureEd, desfășurat la Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” din Călărași. În cadrul experimentului, tehnologia a fost integrată în lecții și discipline diferite, de la matematică și limba engleză până la educație socială, religie și științe.
Potrivit cercetării, copiii pot ajunge la răspunsurile corecte și prin metodele tradiționale de predare. Diferențele apar însă atunci când trebuie să aplice ceea ce au învățat, să explice de ce au ales un anumit răspuns sau să folosească informația într-un context nou.
Nu este vorba despre roboți care înlocuiesc profesorii. Experimentul nu demonstrează că profesorul poate fi înlocuit de tehnologie. Dimpotrivă, arată cât de important este rolul său în construirea unor experiențe de învățare relevante.
Cum a fost folosită inteligența artificială pentru a face lecțiile mai captivante pentru elevi
În lecțiile analizate, roboții educaționali, plăcuțele programabile, aplicațiile de inteligență artificială și instrumentele digitale nu au fost folosite doar pentru a face orele mai spectaculoase. Ele au fost integrate în obiectivele didactice ale disciplinelor.
„La matematică, elevii au lucrat cu Ozobot pentru a reprezenta fracții pe axe gradate și pentru a explora forme geometrice. La biologie, au învățat despre fotosinteză prin combinarea resurselor digitale cu observația directă într-o seră hidroponică. La geografie, au utilizat instrumente precum Google Maps, Google Earth și ChatGPT. La alte discipline, tehnologia a devenit un punct de plecare pentru colaborare, explorare și analiză.
Rezultatele chestionarelor aplicate atât elevilor, cât și profesorilor, au indicat un interes crescut pentru lecțiile asistate de tehnologie și o participare mai activă. Aceste tendințe au fost observate la discipline diferite și la ambele cicluri de învățământ”, au precizat autorii studiului realizat de RoboHub.
Profesorii au semnalat însă și probleme reale: timpul necesar pregătirii lecțiilor, lipsa echipamentelor, conectivitatea și nevoia de sprijin tehnic. Așadar, nu este suficient să aducem roboți într-o școală. Trebuie să îi ajutăm pe profesori să îi transforme în instrumente de învățare, arată sursa citată.
Studiul lansat în cadrul Săptămânii Europene a Roboticii analizează atât experiența integrării tehnologiei în școli, cât și formarea profesorilor, utilizarea inteligenței artificiale, robotica educațională, educația media și nevoile de sprijin ale cadrelor didactice.
O componentă importantă a ghidului este experiența formării a aproximativ 2.000 de profesori, prin sesiuni organizate de RoboHub, precum și analiza modului în care aceștia au aplicat ulterior ceea ce au învățat.
„Cred că trebuie să schimbăm puțin întrebarea pe care ne-o punem atunci când vorbim despre tehnologie în educație. Nu ar trebui să ne întrebăm doar dacă elevii au învățat lecția sau dacă profesorul a predat materia. Ar trebui să ne întrebăm dacă elevii pot să folosească ceea ce au învățat, dacă pot să experimenteze, să greșească, să găsească soluții și să explice ce au făcut. Un robot nu este mai bun decât un profesor și nici inteligența artificială nu este o soluție magică pentru problemele școlii. Dar, folosite corect, aceste tehnologii pot transforma elevul dintr-un simplu receptor de informații într-un participant activ la propria învățare”, a declarat Ana-Maria Stancu, autoarea studiului și fondatoarea RoboHub.
Studiu: Viitorul educației nu înseamnă o școală în care roboții predau în locul profesorilor
Autorii studiului susțin că „transformarea educației nu se poate rezuma la achiziția de table interactive, calculatoare sau roboți”, ci profesorii au nevoie de „formare practică, de exemple adaptate disciplinelor pe care le predau, de resurse didactice și de sprijin continuu”.
„În același timp, utilizarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de dezvoltarea gândirii critice, de verificarea informațiilor și de înțelegerea limitelor tehnologiei.
Viitorul educației nu înseamnă o școală în care roboții predau în locul profesorilor. Înseamnă o școală în care profesorii îi ajută pe copii să înțeleagă lumea, inclusiv prin tehnologiile care o transformă”, au concluzionat autorii studiului.
