Studiile oficiale arată că aproximativ jumătate dintre elevi ar fi analfabeți funcțional. Știu să scrie și să citească, însă le e greu să înțeleagă sau să pună în aplicare ceea ce au citit. Trecerea de la învățarea mecanică la dezvoltarea de competențe ar fi una dintre soluțiile implementate în alte țări europene.
Teoria spune că, atunci când ne naștem, suntem cu toții egali, nu există un copil mai deștept decât altul. Doar că teoria nu se aplică mereu în practică.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Ne-am născut la sat sau la oraș? Mergem la o școală bună sau mai slabă? Deși, în teorie, învățământul este gratuit, părinții noștri își permit meditații? Cât de implicați sunt în educația noastră? Dar profesorii? Cum ne pregătește școala pentru viață în contextul în care aproape jumătate dintre elevii României ies de pe băncile școlilor analfabeți funcțional?"
Gabi Bartic, director executiv Brio: „În general, ne uităm la școală ca la ceva de care trebuie să scapi. Trebuie să avem copii de 10 și de fapt nu ne interesează să știe de 10, ci să aibă 10 în catalog. Oricine măsoară analfabetismul funcțional în România ajunge la aceeași concluzie: stăm undeva între 45 și 50% analfabetism funcțional."
Școala românească pierde legătura cu viața
Fenomenul se vede cel mai bine în rezultatele testelor PISA, unde România s-a clasat la coadă, cu un scor de doar 428 de puncte, sub media statelor membre OCDE, care este de aproximativ 480. PISA testează elevii de 15 ani la matematică, citire și științe și măsoară cât de bine pot aplica ei cunoștințele dobândite la școală în viața reală. Soluția găsită de multe țări europene a fost schimbarea modului de predare.
Lynn Abi Raad, analist de politici în educație OCDE: „Trecerea de la învățarea mecanică și predarea centrată pe profesor, către o abordare mai degrabă bazată pe competențe, una mai bine ancorată în viața reală. Aceasta este abordarea spre care se îndreaptă majoritatea țărilor din UE și ale OCDE.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Acesta este un exemplu de exercițiu PISA. Ni se dă imaginea unei case pe care o privim din față. Ce trebuie noi să identificăm este cum ar arăta casa dacă ar fi să o privim din spate.”
Rezolvarea exercițiului ar trebui să ne ia mai puțin de două minute.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Răspunsul corect este C. Pe mulți, acest exercițiu i-a pus în dificultate.”
În funcție de rezultatele de la testele PISA, vin și recomandările.
Lynn Abi Raad, analist de politici în educație OCDE: „România prezintă unele dintre cele mai mari diferențe în ceea ce privește participarea și performanța între zonele rurale și cele urbane. Prin urmare, OCDE recomandă un sprijin mai bine direcționat pentru elevii dezavantajați.”
'Teach for Romania' este organizația care merge exact în zonele în care e cea mai mare nevoie, în peste 170 de școli. Profesorii trec printr-un program special în care sunt învățați să ajute copiii din medii dezavantajate. Marius Bogdan este unul dintre cei peste 400 de profesori pregătiți de ONG. Predă limba română la o școală de la marginea Bucureștiului."
Marius Bogdan, profesor de limba română: „E destul de frustrant să te trezești într-o clasă în care tu vii cu planul de acasă, cu obiectivele tale pentru lecție, că astăzi învățăm un conținut specific clasei a cincea și de fapt copiii întâlnesc prima piedică, scrisul și cititul. Și atunci am ales să renunț la aceste conținuturi și cumva m-am încărcat cu ideea că ce tare ar fi dacă acești copii rămân cu un lucru foarte concret, scrisul și cititul.”
Însă problema nu este doar la cum se pregătesc elevii, ci și la cum studiază chiar profesorii.
Lucian Ciolan, profesor în politici educaționale, prorector UB: „Foarte mulți - exagerat de mulți - profesori, chiar pe zona București-Ilfov, din învățământul primar, de pildă, sunt absolvenții la distanță a unei universități private, unde...eu nu spun că nu trebuie să existe instituțiile astea - mă rog, pot să spun și că unele n-ar trebui să existe - dar atunci când dai cuiva certificare de profesor, trebuie să fii la fel de atent ca atunci când dai cuiva certificat de medic, de avocat."
Fostul ministru al Educației, Daniel David, spune că analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională.
Daniel David, fost ministru al Educației: „Când ai un nivel atât de mare de analfabetism funcțional, în primul rând, tinerii nu sunt pregătiți să intre pe piața muncii, fiindcă n-au competențele necesare. Deci este o o afectare serioasă a economiei. Dar, poate mai important, oamenii devin vulnerabili la manipulări."
Într-un an în care se vorbește tot mai mult despre tăieri și reduceri bugetare, inclusiv în educație, experții avertizează că problema analfabetismului funcțional riscă să se adâncească.
