Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că nu vede un risc privind retragerea trupelor americane de pe Flancul estic al NATO, în contextul discuțiilor privind reechilibrarea contribuțiilor de securitate în cadrul Alianței.
Șeful statului a precizat că România își dorește continuarea prezenței militare a Statelor Unite și extinderea cooperării economice cu partea americană.
„Am avut o discuție ieri cu o echipă de senatori americani, am discutat de NATO și de relația bilaterală, unde ne interesează continuarea prezenței militare SUA în România. Am vorbit de extinderea Bazei Kogălniceanu și de prezența companiilor americane în România”, a declarat Nicușor Dan.
România vrea o referire explicită la Marea Neagră
Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că nu vede un risc privind retragerea trupelor americane de pe Flancul estic al NATO, în contextul discuțiilor privind reechilibrarea contribuțiilor de securitate în cadrul Alianței.
Șeful statului a precizat că România își dorește continuarea prezenței militare a Statelor Unite și extinderea cooperării economice cu partea americană.
„Am avut o discuție ieri cu o echipă de senatori americani, am discutat de NATO și de relația bilaterală, unde ne interesează continuarea prezenței militare SUA în România. Am vorbit de extinderea Bazei Kogălniceanu și de prezența companiilor americane în România”, a declarat Nicușor Dan.
„E foarte important pentru România că în proiectul de declarație NATO se menționează Articolul 5 și legătura transatlantică. E important că în proiectul de declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit Flancul estic. Noi o să cerem menționarea în declarație a Mării Negre”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a afirmat că summitul reprezintă și un moment de evaluare a progreselor făcute de statele membre în ceea ce privește investițiile în apărare.
„E un bilanț față de anul trecut, dacă cheltuielile militare au crescut, și răspunsul e da. Sunt lansate mai multe proiecte care să dinamizeze producția de echipamente”, a spus șeful statului.
Potrivit acestuia, o parte din producția de echipamente militare aferentă noilor proiecte NATO va fi realizată în România.
„Un alt proiect e Banca pentru apărare, unde noi suntem fondatori. Va avea un sediu principal în Canada și sedii secundare în România și țările baltice”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan: Există progrese în dialogul cu Statele Unite
Întrebat dacă România se așteaptă la o revizuire a prezenței militare americane în Europa, președintele a răspuns că discuțiile privind împărțirea responsabilităților între aliați sunt firești, însă nu există indicii privind o retragere a trupelor.
„Summitul de la Haga de anul trecut a fost o încercare de reechilibrare a contribuțiilor de securitate între SUA și aliații săi. Suntem pe traseul bun pentru echilibrare. Parte din contribuția care se cuantifică în bani este și prezența trupelor americane în Europa și, bineînțeles, asta va fi o discuție pe termen scurt, mediu și lung. Prin faptul că se vorbește expres de amenințarea rusă, eu nu văd un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul estic”, a afirmat șeful statului.
Referitor la relația dintre București și Washington, Nicușor Dan a spus că dialogul bilateral evoluează într-o direcție pozitivă.
„La nivel de dialog și exprimare reciprocă de intenții există progres. Punctele principale sunt menținerea prezenței militare în România și extinderea prezenței economice”, a declarat președintele.
Șeful statului a ajuns marți seară în capitala Turciei, unde a participat la recepția și dineul oferite liderilor aliați de președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și de prima doamnă, Emine Erdogan.
Miercuri, Recep Tayyip Erdogan și secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi vor întâmpina pe liderii statelor aliate la începutul reuniunii.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va sublinia, în cadrul summitului, importanța continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și a consolidării posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc estic.
Totodată, președintele va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au asupra securității regionale, inclusiv asupra României, insistând asupra necesității consolidării apărării aeriene și maritime.
România a semnat memorandumuri privind apărarea antidronă
În marja summitului, România a semnat marți, în cadrul Forumului NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), mai multe Memorandumuri de Înțelegere privind programe de apărare antidronă.
„La nivel NATO se discută o serie de acțiuni pentru cea mai bună soluție tehnică de apărare antiaeriană cu ținte de joasă altitudine. De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloți în mai multe locuri din Europa. Un alt document semnat este acel NATO Drone Edge – un proiect prin care țările membre admit să facă achiziții în comun pentru drone. Va fi un fel de «marketplace» testat de NATO, cu soluții testate de NATO, din care țările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuiește celebrele aeronave AWACS prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine”, a explicat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță.
Investițiile în apărare, în centrul summitului
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat marți, în cadrul Forumului, mai multe contracte de armament și a precizat că statele membre ale Alianței vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru dezvoltarea capacităților de apărare împotriva dronelor.
Investițiile în apărare vor reprezenta una dintre principalele teme ale Summitului NATO de miercuri. Liderii aliați vor discuta despre creșterea bugetelor pentru apărare, asumarea unor responsabilități sporite de către statele europene, continuarea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea capacităților operaționale și industriale ale Alianței prin dezvoltarea producției și inovării tehnologice.
Summitul de la Ankara este al doilea organizat în Turcia, după reuniunea din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat membru NATO.
