Grupurile parlamentare ale PNL au fost mandatate să susțină adoptarea proiectului legii salarizării, a anunțat vineri președintele partidului, premierul interimar Ilie Bolojan. Legea reprezintă un jalon din PNRR, iar neadoptarea acesteia ar putea duce la pierderea a peste 700 de milioane de euro.
Premierul interimar avertizează însă că statul nu își poate permite majorările cerute de toate categoriile de angajați.
Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național al PNL. Grupurile parlamentare ale partidului au primit mandat să voteze proiectul în sesiunea extraordinară a Parlamentului.
Ilie Bolojan a explicat că legea ar trebui să stabilească o evoluție predictibilă a veniturilor din sectorul public pentru următorii ani și să limiteze situațiile în care salariile sunt majorate înaintea alegerilor.
„Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte, pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare. În al doilea rând, important este că introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii electorali”, a spus Ilie Bolojan.
Bolojan avertizează asupra creșterilor salariale peste posibilitățile economiei
Premierul interimar susține că majorările acordate bugetarilor trebuie să țină cont de situația finanțelor publice. O creștere a masei salariale peste nivelul pe care România și-l poate permite ar putea afecta inclusiv ratingul de țară, avertizează acesta.
„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns. În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre. Ăsta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României, ceea ce ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni, va trebui să ia niște măsuri care la final vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi”, a declarat Bolojan.
Liderul PNL a amintit că România are limite asumate inclusiv în relația cu Uniunea Europeană privind ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în PIB.
Bolojan: „Dacă sărim calul, lucrurile vor ieși prost pentru România”
Forma finală a proiectului vine după două luni de consultări și discuții cu sindicatele, partidele politice și reprezentanții Comisiei Europene. Potrivit lui Bolojan, variantele inițiale au fost ajustate pentru a se încadra în posibilitățile financiare ale statului.
„Toate aceste discuții au făcut ca toată lumea să conștientizeze că există niște limite. Trebuie să fim oameni responsabili și să înțelegem că, dacă sărim calul, lucrurile vor ieși prost pentru România, ceea ce îi afectează nu numai pe salariații din sectorul public, ci și pe cei din sectorul privat. Prin urmare, spațiul pentru creșteri este foarte redus, pentru că există aceste condiționări legate de economia noastră”, a spus premierul interimar.
Bolojan a legat posibilitatea unor salarii mai mari și de numărul angajaților din administrația publică.
„Dacă s-ar reduce numărul angajaților din sectorul public, atunci salariile ar putea fi mai mari. Dar știți că, atunci când am vorbit despre tăierea posturilor, s-a vorbit despre o «austeritate sălbatică». În loc să plătești trei oameni prost, mai bine plătești doi oameni bine, iar al treilea se duce în privat”, a adăugat Bolojan.
Bolojan: Legea nu va crește salariile tuturor bugetarilor
Premierul interimar a încercat să tempereze așteptările privind efectele noii grile. Proiectul nu presupune majorări pentru toți angajații statului, ci o creștere a fondului total de salarii în limitele pe care România și le poate permite și corectarea unor diferențe existente în sistem.
„Când creezi așteptări care nu pot fi onorate, riști să generezi nemulțumiri. (...) Din punctul acesta de vedere, este evident că legea nu este o lege de creștere a salariilor tuturor angajaților, ci o lege care crește fondul de salarii la un nivel pe care îl poate suporta România și rezolvă niște inechități”, a declarat Bolojan.
Liderul PNL susține că abandonarea reformei nu ar rezolva problema cheltuielilor statului și ar menține diferențele actuale dintre salariile bugetarilor.
Ce spune Bolojan despre salariile profesorilor
Întrebat despre nemulțumirile din Educație, premierul interimar a susținut că proiectul nu reduce veniturile actuale.
„Nu scade niciun venit. Aceasta este realitatea și nu are rost să mai colportăm pseudoștiri. Doar unei părți a angajaților din sistemul public, care, prin anumite metode, și-au crescut salariile, nu o să le mai crească”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a afirmat că aplicarea prevederilor stabilite în 2023 pentru Educație ar fi presupus cheltuieli suplimentare de aproximativ opt miliarde de lei.
„E adevărat că, în 2023, pe fond electoral și pe fondul grevei de atunci a profesorilor, s-au creat prevederi legale care nu pot fi onorate. Doar în educație, dacă s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, era vorba despre undeva în jur de 8 miliarde de lei. Deci nu ai cum să acoperi aceste lucruri și este mult mai corect să le spui oamenilor din învățământ și din sănătate că aceasta este posibilitatea acestei țări”, a mai spus Ilie Bolojan.
