Nu s-a uscat bine cerneala pe execuția bugetară și pe deficitul de 7,6% atins anul trecut, că în Coaliție au început deja negocierile pentru noi scheme de ajutor și cheltuieli suplimentare.
Guvernul vrea reducerea deficitului, dar presiunea pe buget crește
Pe lângă zecile de miliarde de lei care vor continua să meargă către proiectele locale, primarii au primit semnale că vor primi mai mulți bani de la bugetul central decât anul trecut. Discuțiile sunt tensionate și pe schemele de relansare economică, în timp ce nici pensionarii nu lipsesc din lista de priorități.
Guvernul Bolojan și-a propus ca până la finele acestui an, deficitul bugetar să fie redus la 6,2% din PIB, cu 1,35% mai mic decât execuția bugetară din 2025. Dar, pentru ca acest deziderat să devină realitate, este nevoie să se vină, în primul rând, cu pachetul 3 de măsuri bugetare, care conține, pe de-o parte, măsuri de reducere a cheltuielilor în administrația publică locală și centrală, dar și măsuri de relansare economică.
Acest lucru mai înseamnă și că trebuie să se ajungă la o politică discretă și, în același timp, chibzuită cu privire la modul în care se cheltuiesc banii pentru diverse scheme de ajutor. Iar, social-democrații și-au făcut calculele deja, încurajați de ce s-a obținut anul trecut.
Noua schemă pentru pensionari: până la 1.000 de lei ajutor și un cost de 2,35 miliarde lei pentru buget
La Ministerul Muncii, potrivit surselor Euronews, se lucrează deja la o nouă schemă de ajutor pentru pensionari în 2026, o schemă prin care pensionarii cu venituri până în 3000 de lei să beneficieze de diverse sume de bani, plătite în două tranșe: una în aprilie, alta în decembrie.
De exemplu, pensionarii cu pensii de până în 1500 de lei, ar putea să beneficieze de un ajutor de 1000 de lei, în timp ce persoanele cu pensii între 1500-2000 de lei vor primi 800 de lei în plătibile în două tranșe. În schimb, pensionarii cu penii până în 3000 de lei vor primi un ajutor de 600 de lei.
Dar, asta înseamnă un impact bugetar total de peste 2,35 miliarde de lei, pentru 2,8 de milioane de persoane posibil beneficiari acestor scheme de ajutor. Această propunere nu a ajuns încă pe masa Coaliției. Acolo, în momentul de față, avem două tabere care se războiesc, în primul rând, pe modalitățile de asumare a pachetului 3, dar și pe ce trebuie să conțină măsurile de relansare economică cifrate în momentul de față, potrivit simulărilor de la Ministerul de Finanțe, la 2,5 miliarde de lei.
Pare o sumă mică. Reprezintă aproximativ 0,12% din PIB. Dar, dacă adunăm ajutoarele pentru pensionari, dacă se mai adaugă cele 4-5 miliarde de lei în plus, promise de către PSD propriilor primari, ca forme de ajutor de la bugetul central de stat, și cele 12,5 miliarde de lei cât au reprezentat părțile pe proiectele locale din programul Anghel Saligny, ajungem în acest nou an la un impact bugetar de peste 20 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă mai mult de 1% din PIB.
Asta, în condițiile în care se încearcă în acest moment negocieri la Comisia Europeană, cu privire la ținta de deficit bugetar pe acest an. Liberalii și-ar dori ca această țintă să fie la 6,2%, social-democrații pentru că vorbesc să vină cu aceste forme de ajutor pentru persoanele favorizate, inclusiv pentru tinerii care intră în piața muncii, dar și pentru mamele aflate în dificultate financiară și ar dori un deficit sensibil mai ridicat la 6,4% - 6,5% din PIB.
