5 Știri - Economic, rubrica de știri săptămânală prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte economice, în coproducție cu Libertatea.
Trei din patru locuințe din România nu au asigurare obligatorie
Românii fac eforturi financiare importante pentru a-și cumpăra o locuință, de la plata avansului până la ratele unui credit care se poate întinde pe 30 de ani. Cu toate acestea, milioane de proprietari nu își asigură locuințele împotriva unor dezastre naturale.
Potrivit datelor prezentate în material, doar aproximativ un sfert dintre locuințele din România au o poliță obligatorie PAD. Asta înseamnă că aproximativ 7,5 milioane de locuințe nu beneficiază de această asigurare.
Polița PAD este obligatorie prin lege și acoperă trei riscuri: cutremurele, inundațiile provocate de fenomene naturale și alunecările de teren. Costul anual menționat în material este de aproximativ 130 de lei, o sumă redusă în comparație cu valoarea unei locuințe și cu pierderile pe care le poate provoca un dezastru natural.
Deși legea prevede obligativitatea asigurării, numărul mare de locuințe neasigurate ridică întrebări despre aplicarea sancțiunilor. Primăriile au un rol în verificarea respectării obligației, însă sancționarea proprietarilor poate deveni o decizie dificilă din punct de vedere politic.
Ministerele au cerut 60 de miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară
Guvernul a făcut prima rectificare bugetară, însă solicitările ministerelor au depășit cu mult resursele disponibile. Instituțiile au cerut suplimentarea bugetelor cu aproximativ 60 de miliarde de lei, în timp ce suma pe care Ministerul Finanțelor o putea aloca era de numai aproximativ șase miliarde de lei, potrivit informațiilor prezentate în material.
Diferența evidențiază presiunea asupra bugetului de stat, în condițiile în care încasările au fost sub nivelul estimat.
Întrebat dacă taxele vor crește anul viitor, ministrul Finanțelor nu a exclus categoric această posibilitate, declarând că nu își dorește o asemenea măsură.
Pentru contribuabili, întrebarea este ce soluții va găsi Guvernul pentru a acoperi cheltuielile publice: îmbunătățirea colectării taxelor, reducerea unor cheltuieli sau eventuale modificări fiscale. Răspunsul va influența atât bugetele gospodăriilor, cât și activitatea companiilor.
România colectează taxe mult sub media Uniunii Europene
România continuă să se situeze printre statele UE cu cele mai mici venituri fiscale raportate la dimensiunea economiei. Potrivit cifrelor menționate în material, taxele și contribuțiile colectate reprezintă 29,3% din PIB, comparativ cu media europeană de 40,7%.
Diferența nu înseamnă automat că România ar trebui să majoreze toate taxele. O parte a problemei ține de capacitatea statului de a colecta veniturile care îi revin potrivit legii.
Un exemplu este taxa pe valoarea adăugată (TVA). Cea mai recentă estimare a Comisiei Europene citată în material indica faptul că România nu colecta aproximativ 30% din TVA-ul care ar fi trebuit încasat.
Economia informală, fraudele fiscale, anumite excepții de la taxare și dificultățile administrative pot contribui la această diferență.
În cazul veniturilor salariale, impozitele și contribuțiile sunt reținute, de regulă, direct din salariu. În alte sectoare, colectarea este mai dificilă, iar autoritățile trebuie să identifice veniturile nedeclarate și obligațiile fiscale neachitate.
O colectare mai eficientă ar putea reduce presiunea de a găsi bani suplimentari prin noi taxe sau prin creșterea celor existente. Pentru contribuabilii care își achită deja obligațiile, miza este ca regulile să fie aplicate cât mai uniform.
România intră în iarnă cu presiuni suplimentare asupra sistemului energetic
Sezonul rece vine într-un context dificil pentru producția de energie electrică. Potrivit materialului, ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, ceea ce afectează o sursă importantă de electricitate pentru România.
În mod obișnuit, energia nucleară asigură o parte semnificativă din producția națională. O reducere a acestei producții, combinată cu scăderea producției hidro pe fondul secetei, poate pune presiune asupra echilibrului dintre cerere și ofertă.
Pentru a acoperi necesarul, România poate fi nevoită să importe mai multă energie. Costurile depind de prețurile de pe piețele regionale, de disponibilitatea energiei și de evoluția consumului în perioadele cu temperaturi scăzute.
Dacă energia importată este mai scumpă, efectele se pot transmite în costurile suportate de furnizori și, în funcție de condițiile contractuale și de reglementările aplicabile, în facturile consumatorilor.
România a avut cea mai mare creștere a prețului electricității din UE
Datele prezentate în material arată că, în prima jumătate a anului 2026, prețul electricității pentru populație în România a crescut cu peste 50% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta ar fi fost cea mai mare creștere dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Și gazele naturale s-au scumpit, cu aproape 10%, potrivit acelorași informații. În contrast, prețul mediu al electricității la nivelul UE a scăzut în perioada analizată.
Evoluțiile arată că situația consumatorilor români nu depinde doar de tendințele generale ale pieței europene, ci și de condițiile specifice din România, inclusiv de structura producției, costurile de achiziție și schimbările intervenite în mecanismele de stabilire a prețurilor.
În perspectiva iernii, disponibilitatea producției interne și necesarul de importuri vor conta pentru evoluția pieței. Pentru gospodării, efectul este concret: facturile la energie pot pune presiune suplimentară asupra bugetului, într-o perioadă în care cheltuielile pentru încălzire cresc.
Economia nu se vede doar în deciziile Ministerului Finanțelor sau în statisticile oficiale. Se vede și în costul locuinței, în taxele plătite, în banii pe care statul reușește să îi colecteze și în facturile pe care fiecare familie trebuie să le achite.
Proiectul „5 știri - Economic” este o coproducție Euronews România și Libertatea.
