Când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei anul trecut, răspunsul lumii corporatiste a fost clar și răspicat. Giganții corporativi, de la Adidas și Disney, la Bank of America și Toyota, au promis sprijin financiar și moral pentru Ucraina și ucraineni. Directori executivi, inclusiv Tim Cook de la Apple și Jane Fraser de la Citi Group, au purtat reverul steagului ucrainean în semn de solidaritate.
Multe firme, inclusiv gigantul petrolier ExxonMobil și brandul de produse de uz casnic Unilever, au condamnat Moscova în termeni expliciți. În cele din urmă, peste 1.000 de companii s-au angajat să înceteze sau să își reducă afacerile în Rusia, deoarece percepția Moscovei s-a deteriorat la nivel mondial.
În comparație, răspunsul marilor companii la conflictul dintre Israel și Hamas a fost discret, potrivit Al Jazeera.
De ce aleg unele branduri să păstreze tăcerea?
Multe branduri care au adoptat o poziție vocală cu privire la războiul din Ucraina au refuzat să intervină în conflictul din Orientul Mijlociu. Cele care au făcut-o - cum ar fi Microsoft, Google, Hewlett Packard, JP Morgan și Goldman Sachs - și-au exprimat sprijinul pentru Israel și au condamnat Hamas în legătură cu atacul multiplu al grupului armat de sâmbătă. În schimb, marile corporații au păstrat tăcerea cu privire la raidurile aeriene de represalii ale Israelului asupra Gaza.
Potrivit experților în marketing, pentru companiile cunoscute că își prezintă acreditările în materie de justiție socială, conflictul israeliano-palestinian reprezintă o problemă deosebit de dificilă de abordat din cauza sensibilității și a dinamicii complexe implicate.
"Luările de poziție performative ale brandului în zonele sociale pot duce adesea la mai multe reacții negative, la daune fără precedent aduse reputației și la pierderea peste noapte a sentimentului și loialității clienților, toate acestea fiind incredibil de dificil, de lungă durată și costisitor de recuperat," a explicat Rahat Kapur, editor al publicației Campaign Asia pentru Al Jazeera.
Arătarea sprijinului pentru Palestina, în special, este probabil să fie o mișcare riscantă pentru companiile din țările occidentale, multe dintre acestea descriind Hamas ca fiind un grup "terorist".
Expresiile de solidaritate în țări precum Statele Unite și Regatul Unit au fost în mare parte limitate la organizații mici. În Statele Unite, mitingurile pro-palestiniene din ultima săptămână s-au confruntat cu o puternică ripostă din partea criticilor care i-au acuzat pe organizatori că justifică violențele Hamas.
Franța a interzis în mod categoric toate protestele pro-palestiniene din motive de ordine publică, în timp ce Germania, Australia, Țările de Jos și Regatul Unit au avertizat sau restricționat grupurile pro-palestiniene acuzate că susțin Hamas sau că susțin opinii antievreiești.
