Emmanuel Macron a fost primul lider cu greutate care a propus ca NATO să trimită trupe pe teren în Ucraina, pentru ca Rusia să nu câștige războiul pe care l-a început în februarie 2022. Declarația făcută la finalul lui februarie 2024 a fost reluată la începutul lui mai 2024, dar între timp, mai multe țări din NATO sugerează această posibilitate.
Statele NATO discută despre trimiterea de trupe în Ucraina
Practic, aliații Ucrainei vorbesc despre "acțiuni mai directe" împotriva Rusiei. De exemplu, Estonia este unul dintre aceste state, iar prim-ministrul Kaja Kallas a precizat că membrilor NATO nu ar trebui să le fie teamă să trimită trupe în Ucraina, însă să o facă pentru a-i antrena pe soldații ucraineni. Ea susține că nu ar trebui să existe îngrijorări că acest aspect ar putea risca un război direct cu Rusia.
Majoritatea țărilor care au antrenat militarii ucraineni au făcut-o în afara Ucrainei, însă mulți specialiști consideră că antrenamentele ar fi mai eficiente în Ucraina, potrivit Financial Times.
Dar premierul estonian spune că "există deja țări care antrenează soldații ucraineni pe teren", însă o fac pe propriul risc, conform Kiiv Independent.
Acest aspect a fost dezvăluit, în urmă cu câteva săptămâni, și de ministrul polonez de Externe, care a spus că unii instructori occidentali de află deja în Ucraina.
Posibilitatea activării Articolului 5 din Tratatul NATO
În aceste condiții, mulți au pus problema activării Articolului 5 din Tratatul NATO, care se referă la faptul că, dacă un aliat este atacat, atunci se declanșează clauza de apărare colectivă, pentru că este considerat un atac împotriva tuturor. Numai că, în acest caz, acest articol nu ar fi activat.
"Nu pot să îmi imaginez că, dacă cineva este rănit acolo, cei care și-au trimis oamenii vor face referire la Articolul 5 și că trebuie să bombardăm Rusia. Nu așa funcționează lucrurile, nu este ceva automat. Așa că aceste temeri nu sunt întemeiate. Dacă îți trimiți oamenii să îi ajute pe ucraineni, știi că țara se află în război și te duci într-o zonă de risc, așa că îți asumi riscul", a spus Kaja Kallas, potrivit publicației Business Insider.
Estonienii sunt cea mai dezvoltată dintre cele trei țări baltice. Deși au o armată mică, ea este foarte modernă. Estonia a avertizat, de câteva ori, că Rusia ar putea ataca țările baltice dacă ar câștiga războiul în Ucraina. Astfel, unii civili estonieni se pregătesc împreună cu forțele armate. De altfel, șeful diplomației estoniene a subliniat că apartenența la NATO îi oferă țării sale avantaje mari și căm dacă nu ar fi parte din NATO, "Estonia s-ar afla în locul Ucrainei".
- În februarie 2024, premierul Estoniei, Kaja Kallas, a fost dată în urmărire de Rusia.
Statele baltice lucrează la o linie defensivă comună, cu 600 de buncăre, în cazul în care ar fi atacate de Rusia. De altfel, cele trei țări au semnat un acord chiar din ianuarie 2024, privind o linie de apărare comună, pentru a consolida flancul estic al NATO, la granița cu Rusia și Belarus.
În urmă cu câteva săptămâni, Madis Roll, consilier estonian pe probleme de securitate, a spus că guvernul discută serios despre posibilitatea trimiterea de trupe estoniene în Ucraina, dar în roluri necombatate.
Și prim-ministrul lituinian Ingrida Šimonyte a spus același lucru și că are permisiunea Parlamentului să o facă. Și ea face referire la amenințările Rusiei, care vorbesc mereu despre un atac nucrear: "Dacă ne gândim numai la răspunsul rușilor, atunci nu putem trimite nimic. La fiecare două săptămâni auzi că cineva va fi bombardat nuclear".
Polonezii iau și ei în calcul trimiterea de trupe NATO în Ucraina. A spus-o ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, în urmă cu câteva săptămâni. El a făcut această afirmație atunci când a fost întrebat ce părere are despre declarația lui Macron, privitoare la trimiterea de trupe NATO în Ucraina: "Nu este de neconceput".
