Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Mai multe drepturi pentru mamele minore. Legislația actuală tratează tinerele mame ca simpli copii, dependenți total de proprii părinți

Mamele minore care nu au ajuns încă la majorat ar putea primi mai multă putere și drepturi de decizie. Atât pentru ele, cât și pentru îngrijirea propriului copil.  În 75-80% din cazurile în care sunt implicate mamele minore cu vârste între 16 și 18 ani, s-au înregistrat abuzuri. Un proiect recent depus la Parlament își propune să combată acest fenomen.

Alocațiile, indemnizațiile de creștere a copilului, dar și alte forme de ajutor de stat nu vor mai fi gestionate de către părinții sau de către concubinul major al mamei minore. Nu va mai fi nevoie nici de consimțământul acestora atunci când trebuie să meargă la medic.

În multe dintre cazuri banii nu sunt folosiți pentru minore

Din momentul în care nasc și până la 18 ani, tinerele mame nu pot folosi ajutoare și banii de la stat cum consideră de cuviință. Și când merg la doctor au nevoie de acordul unui părinte. În ambele cazuri,  legislația actuală tratează tinerele mame ca simpli copii, dependenți total de proprii părinți sau de concubin, dacă acesta este major. Nu puține au fost cazurile în care familiile tinerelor mame au folosit banii pentru propriile interese. 

Mara Calista, inițiator, deputat PNL: ”Dacă decidem că o femeie este coerentă își de consimțământul să întrețină relații sexuale la16 ani, putem deduce că și de acum înainte, de la între 16 și 18, poate decide pentru ea și pentru propriul ei corp, respectiv atunci când se întâmplă să aducă pe lume un copil. Dacă avem pretenția că o mamă naște un copil, trebuie să-i dăm dreptul și mecanismul prin care-și poate întreține acest copil.”

Potrivit datelor societății civile, în 75-80% din astfel de cazuri, s-au înregistrat abuzuri, fie din partea părinților aparținători, fie din partea concubinului major.

Marinela Rață, fondator Asociația DeamProject: ”Avem o situație a unei tinere care avea 17 ani care a născut un copil, iar tatăl avea 30 plus pe acolo, care după două-trei luni de la nașterea copilului efectiv a dispărut. alocația este încasată de tată la momentul dispariției, fata nu mai avea acces la niciun fel de venit, care, atenție, i se cuvine copilului. Noi am avut, de exemplu, o situație în care o tânără mămică are un copil diagnosticat cu o boală rară și care avea nevoie de tratament și pentru că a dat peste un medic cu adevărat înțelegător, nu a mai făcut toate aceste proceduri, că a înțeles că acolo e despre altceva, nu despre semnătură.”

Mamele minore au nevoie de mai mult sprijin

Andreea Tolontan a devenit mamă în urmă cu cinci ani. Acum are 21 de ani și face voluntariat. Încearcă să ajute mamele minore să treacă cu bine prin aceeași situație. Dar nu a uitat modul în care a fost tratată la naștere și după. Mai ales de personalul medical, care ar fi trebuit să o ajute, să o consilieze și să-i ofere sprijin în acele momente critice.

Andreea Tolontan, voluntar, mamă la 16 ani: ”Din momentul în care am rămas însărcinată, am simțit această discriminare a societății, inclusiv la controalele medicale. Trecând prin travaliu acasă în momentul în care am ajuns la maternitate, nu m-a urcat în sala de nașteri fiindcă a trebuit să semneze mama sau un adult pentru mine. În acele 3 zile de spitalizare mi s-a spus în mod repetat că nu voi fi o mamă bună și că nu voi putea să mi-a educ copilul. La scurt timp, copilul a fost diagnosticat cu o boală cronică. Mi s-a refuzat să mi se spună diagnosticul copilului pentru că era minoră, mi s-a refuzat să mi se spună ce i se administrează în spital, care este evoluția tratamentului și care este starea copilului.”

Specialiștii spun că propunerea va ajuta mamele minore, dar trebuie sprijinite mai mult.

Ana Bulai, sociolog: ”Tinerele mame sunt într-o situație majoră de vulnerabilitate, au nevoie permanentă de consiliere. Puține din aceste mame minore reușesc să ajungă la informație, pentru că multe din ele au un nivel de alfabetizare redus și se află în situație de abandon școlar. Întreg pachetul legislativ trebuie însoțit de aceste elemente de pregătire informațională și de comunicare.”

În prezent, România domină în continuare clasamentul european cu 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În 2021, potrivit INS,  687 din nașteri provin de la fete sub 15 ani și 15.672 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani  au abandonat cursurile școlare, iar gradul de revenire este extrem de mic.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE