Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol. Peste 260 de luptători ucraineni, dintre care 53 răniţi, fuseseră evacuaţi luni din oţelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei lor din acest oraș. Totodată, în cursul zilei de marți se duceau bătălii dure pe frontul de est.
UPDATE 20.30 Vladimir Putin susţine că unele ţări europene nu au cum să renunţe imediat la petrolul din Rusia
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a apreciat marţi că pentru unele ţări europene este imposibil să renunţe rapid la petrolul rusesc, conform propunerii Uniunii Europene, transmite Reuters.
Negocierile între statele membre ale UE privind un embargo petrolier împotriva Rusiei au eşuat săptămâna aceasta din cauza vetoului Ungariei, care este puternic dependentă de importurile de ţiţei.
"Evident, unele state din UE, în a căror balanţă energetică ponderea hidrocarburilor ruseşti este deosebit de ridicată, nu vor putea să facă asta multă vreme, să renunţe la petrolul nostru", a spus Putin la o şedinţă televizată cu managerii companiilor petroliere şi oficiali guvernamentali de la Moscova.
UPDATE 19.30 Preşedintele ucrainean anunţă că a avut o discuţie ''lungă şi semnificativă'' cu omologul său francez
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţi că a avut o conversaţie "lungă şi semnificativă" la telefon cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre războiul din Ucraina, informează Reuters.
"Am discutat despre cursul ostilităţilor, despre operaţiunea pentru salvarea militarilor din (combinatul siderurgic) Azovstal şi despre viziunea perspectivelor din procesul de negociere. Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei. Noi am discutat, de asemenea, despre sprijinul Franţei, despre pregătirea celui de-al 6-lea pachet de sancţiuni (al Uniunii Europene împotriva Rusiei), despre posibilele căi pentru a exporta produse agricole ucrainene. Am avut o discuţie de fond despre depunerea cererii noastre pentru un statut de candidat la aderare în UE", a scris Zelenski pe Twitter.
UPDATE 18.30 CPI a trimis în teren cea mai mare echipă de anchetatori desfăşurată vreodată
Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI) a anunţat marţi desfăşurarea în Ucraina a unei echipe de 42 de anchetatori şi experţi, cea mai mare misiune în termeni de efectiv trimisă vreodată în teren, pentru a ancheta crimele comise în timpul invaziei ruse, relatează AFP.
"Confirm astăzi că biroul meu a trimis o echipă formată din 42 de anchetatori, experţi în criminalistică şi alt personal de sprijin în Ucraina", a declarat într-un comunicat Karim Khan, adăugând că este vorba despre "cea mai importantă misiune în termeni de efectiv trimisă vreodată în teren o singură dată".
Procurorul CPI, instanţă creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a deschis pe 3 martie o anchetă asupra acuzaţiilor de crime de război şi de crime împotriva umanităţii în Ucraina, după ce a primit undă verde din partea celor aproape 40 de state părţi.
UPDATE 17.30 Soldaţii ruşi morţi în Ucraina: Tineri, săraci şi proveniţi din minorităţi etnice
Numărul soldaţilor ruşi morţi în Ucraina este ţinut secret şi mult redus de Moscova. Dintre miile de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina, mulţi sunt foarte tineri, proveniţi din cele mai sărace regiuni ale Federaţiei Ruse şi adesea din minorităţi etnice, afirmă experţi, relatează marţi AFP.
Kremlinul nu a emis niciun comunicat cu privire la acest subiect din 25 martie, la o lună şi o zi de la declanşarea războiului. Circa 1.351 de soldaţi au murit până la acea dată, a admis Kremlinul.
După şapte săptămâni de lupte distrugătoare, Kievul estimează numărul soldaţilor ruşi ucişi la 27.000. O cifră mare, constată numeroşi militari şi analişti occidentali, pentru care evaluările Moscovei sunt mult reduse.
UPDATE 17.00 Refugiaţii ucraineni aduc Poloniei beneficii economice, pe lângă costuri
Milioanele de refugiaţi ucraineni care au părăsit ţara în urma invaziei Rusiei din 24 februarie au sporit costurile financiare pentru ţările de la graniţa estică a UE care i-au preluat, dar cazul Poloniei arată că furnizarea de adăpost poate aduce şi beneficii economice, transmite Bloomberg.
Polonia a suportat cea mai mare parte a costurilor, acceptând peste trei milioane de refugiaţi ucraineni din 24 februarie. Cum majoritatea lor - un grup format în principal din femei, copii şi vârstnici - aveau puţine obiecte personale, sosirea lor a ajutat la majorarea vânzărilor, de la încălţăminte la articole de băcănie.
Aceste evoluţii au contrabalansat alte dificultăţi economice provocate de război şi vor ajuta probabil Polonia să înregistreze o performanţă mai bună în primul trimestru din acest an, conform unui studiu realizat de Bloomberg. Datele Eurostat arată că Polonia a înregistrat un avans al economiei de 9,1% în primul trimestru din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, fiind întrecută doar de Portugalia (11,9%).
UPDATE 16.30 Rusia promite că îi va trata pe combatanţii capturaţi la Azovstal conform normelor internaţionale
Combatanţii ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal care s-au predat vor fi trataţi ''conform normelor internaţionale'', a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că preşedintele rus Vladimir Putin a garantat acest lucru.
Cu toate acestea, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, a declarat într-o sesiune în plen marţi că "aceşti criminali de război capturaţi nu pot fi daţi la schimb, ci trebuie judecaţi", transmite Interfax.
"Criminalii nazişti nu ar trebui să facă obiectul unui schimb de prizonieri. Ţara noastră îi tratează uman pe cei care s-au predat sau au fost luaţi prizonieri. Dar în ceea ce îi priveşte pe nazişti, poziţia noastră aici trebuie să rămână neschimbată: aceştia sunt criminali de război şi trebuie să facem totul pentru a-i aduce în faţa justiţiei", a scris el pe contul său Telegram.
UPDATE 15.30 ONU avertizează în legătură cu niveluri „catastrofale'' de malnutriţie infantilă cauzate de majorarea preţurilor şi de războiul
Costul tratamentului vital pentru copiii care suferă de malnutriţie severă urmează să crească cu 16% din cauza invaziei Rusiei în Ucraina şi a perturbărilor provocate de pandemia de COVID-19 la nivelul lanţurilor de aprovizionare, avertizează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) , informează Reuters.
Materia primă pentru alimentele terapeutice gata de utilizare (RUTF) s-a scumpit în contextul crizei alimentare globale declanşate de război şi de pandemie, a precizat UNICEF.
În lipsa unei finanţări suplimentare în următoarele şase luni, alţi 600.000 de copii nu vor avea acces la tratamentul esenţial, care constă într-o pastă cu o valoare energetică ridicată, preparată din ingrediente precum alune, ulei, zahăr şi substanţe nutritive.
UPDATE 14.30 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului: Ţările „neprietenoase” la adresa Rusiei pot fi numite deja ţări „ostile”
Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax.
„Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională „Noi Orizonturi”, recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE.
Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment.
UPDATE 13:40 Forţele ruse continuă atacurile în estul Ucrainei, dar se retrag de pe unele fronturi
Trupele ruse şi-au continuat în ultimele ore acţiunile ofensive în zona de operaţiuni din Donbas, în estul Ucrainei, eforturile lor principale concentrându-se pe controlul regiunii Doneţk. Totuși, acestea au suferit pierderi şi s-au retras de pe unele poziţii, relatează Agerpres, citând EFE.
Conform Statului Major al armatei ucrainene, forţele ruse au suferit pierderi şi s-au retras de pe frontul din Severodoneţk, în zona oraşului Sîrotin, regiunea Lugansk.
Înaltul comandament ucrainean subliniază, totodată, că există o ameninţare constantă de atacuri aeriene şi cu rachete împotriva infrastructurii Ucrainei de pe teritoriul belarus.
UPDATE 9:20 „Misiune de luptă” încheiată
Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol, potrivit unei declarații a armatei ucrainene, transmite CNN.
Potrivit Statului Major al Forțelor Armate, comandanții unităților staționate la uzina de oțel Azovstal din oraș au primit ordin „să salveze viețile personalului lor”.
Sute de luptători au fost evacuați
Peste 260 de luptători ucraineni, dintre care 53 răniţi, au fost evacuaţi luni din oţelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în Mariupol. Anunțul a fost ministrul adjunct al Apărării, Ganna Maliar. „La 16 mai, 53 de răniţi grav au fost evacuaţi din Azovstal spre Novoazovsk pentru asistenţă medicală, iar alţi 211 au fost transportaţi la Olenivka printr-un coridor umanitar”, ambele localităţi aflându-se în teritoriul controlat de forţele ruse şi pro-ruse, a declarat Ganna Maliar într-o înregistrare video.
Continuă bombardamentele în est
În acest timp, în est, la Severodoneţk, cel puţin zece persoane au fost ucise în bombardamente ruse asupra oraşului, aproape înconjurat de forţele Moscovei, a anunţat guvernatorul regiunii, Serhi Gaidai. Într-un mesaj anterior, guvernatorul avertizase în legătură cu lovituri de artilerie asupra Severodoneţk şi a oraşului său geamăn foarte apropiat, Lisiciansk, care au provocat incendii în cartiere rezidenţiale.
Guvernatorul regiunii învecinate Doneţk, Pavlo Kirilenko, a anunţat, la rândul său, că nouă civili au fost ucişi luni şi 16 răniţi în regiunea sa.
Eșec al rușilor la Harkov
Forţele ucrainene au respins trupele ruse şi au recâştigat controlul asupra unei porţiuni din frontiera cu Rusia, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei. „Batalionul 227 al brigăzii 127 de apărare teritorială din forţele armate de la Harkov i-a alungat pe ruşi şi s-a instalat la frontieră”, a precizat Ministerul ucrainean al Apărării pe pagina sa de Facebook.
„Suntem mândri de soldaţii noştri care au restabilit tabla indicatoare de la frontieră. Le mulţumim tuturor celor care, cu riscul vieţii, eliberează Ucraina de invadatorii ruşi”, a transmis, la rândul său, pe Telegram, guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov.
Rusia ar pregăti terenul pentru referendumuri în Herson şi Zaporojie
Un consilier al ministrului ucrainean de Interne a afirmat într-o intervenție televizată că ocupanţii ruşi au primit ordin de la Kremlin să pregătească un referendum în regiunile Herson şi Zaporojie în următoarele luni.
„Există instrucţiuni din partea Moscovei ca în câteva luni să se ajungă la organizarea unui referendum. În acest moment, ei nu înţeleg încă foarte clar despre ce să fie acest referendum, dar se vor concentra pe pregătirea terenului pentru consultare” a declarat consilierul Vadim Denisenko, citat de agenţia Unian.
Liderul de la Kremlin pare să dea înapoi
Preşedintele rus, Vladimir Putin, pare să facă un pas înapoi. Liderul de la Kremlin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări.
„Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare”, a spus Vladimir Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, relevă Agerpres. Totuși, el a atras din nou atenția că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de „infrastructuri militare” pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze.
Impas privind noul pachet de sancțiuni la adresa Rusiei
Țările din blocul comunitar nu au ajuns la un consens cu privire la noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Anunțul a fost făcut de șeful diplomației europene, Josep Borell, la finalul întâlnirii de luni a miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană.
Încercarea de a ajunge la un acord privind interzicerea importurilor de petrol din Rusia a eșuat din cauza rezistenței Ungariei. Potrivit lui Josep Borell, citat de Euractiv.com, la o înțelegere s-ar putea ajunge totuși în decurs de „o săptămână sau două”.
