Latura mai puțin frumoasă a inteligenței artificiale este că amenință vocabularul limbii române atunci când produce tot mai mult din conținutul pe care îl citim zilnic în social media.
Iar felul de „a vorbi” al AI-ul riscă să fie însușit și de oameni, cu toate ciudățeniile și traducerile nefericite. Vă propun să vedem un experiment Euronews și să aflăm ce spun lingviștii despre viitorul limbii române într-o lume a AI-ului.
Experimentul nostru a încercat să testeze felul în care patru chatboți folosesc limba română. Le-am dat mai multe fragmente în engleză care conțineau expresii idiomatice și le-am cerut să le traducă în română, fără alte indicații.
Am urmărit apoi dacă păstrează mecanic construcțiile din engleză sau dacă găsesc echivalentele firești din română, inclusiv expresii colocviale și formulări specifice limbii vorbite. Ne-am ales cu rezultate care par a fi în română, dar nu par să vină de la cineva care știe limba română.
„Temerea mea este că, în loc să învățăm roboții să vorbească bine o limbă, să producă texte de bună calitate într-o anumită limbă, vom deveni noi mai robotici, pentru că imităm modele care, în momentul de față, au foarte multe elemente stereotipice. Limbajul acesta clișeizat, care seamănă foarte mult cu stilul administrativ al textelor, tinde să se insereze în toate aspectele vieții noastre cotidiene și acesta nu cred că va fi un lucru bun.”, a declarat Ioan Milică, profesor de lingvistică.
În cazul în care vă puneți încrederea într-un chatbot pentru a crea texte în limba română, ar trebui mai întâi să înțelegeți un lucru foarte important. Și anume faptul că chatbot-urile pe care le folosim în fiecare zi, în cele mai multe dintre situații, generează răspunsuri care sunt traduse din limba engleză în limba română și nu sunt antrenate efectiv folosind texte în limba română.
Antidotul pentru o lume în care tot mai multe postări sunt scrise de chatboți și însușite de oameni este lectura. În felul acesta, spun lingviștii, măcar ne vom da seama dacă ne vorbește o persoană reală sau mesajul a fost de fapt creat de o mașină.
„În primul rând, trebuie să citim. Asta e condiția de bază. Trebuie să citim noi, trebuie să ne învățăm copiii să citească, pentru că, pe lângă dezvoltarea alfabetizării funcționale, adică o mai bună înțelegere a textelor, în sensul cel mai larg — textul nu e doar scris, și vorbirea e tot un text —, cititul este, s-a dovedit experimental, cheia de bază pentru asta.”, a adăugat Alexandru Nicolae, lingvist.
