Cu investiții de peste 43 de miliarde de euro în Uniunea Europeană, în ultimii cinci ani, Philip Morris International accelerează una dintre cele mai ample transformări industriale din regiune. Tranziția către produse fără fum, susținută de 15 din cele 19 fabrici europene ale companiei, nu doar stimulează inovația, ci susține aproximativ un milion de locuri de muncă în lanțul valoric.
articol susținut de Philip Morris International
România joacă un rol central în această evoluție și are toate ingredientele pentru a deveni un lider regional în reindustrializare și inovație. Poziția sa geografică, la intersecția unor piețe emergente și mature, îi conferă un avantaj strategic pentru export și integrare în lanțurile valorice globale. Kostas Salvaras, Area Vice President South-East Europe Cluster Philip Morris International (PMI), vorbește, într-un interviu, despre viziunea companiei.
Cum ar trebui Europa să-și redefinească suveranitatea industrială, astfel încât să nu mai reacționeze, ci să înceapă să conducă?
Europa trebuie să treacă de la paradigma „control și conformitate” la una bazată pe stimulare, investiții și expansiune economică. Suveranitatea industrială nu se rezumă la protecționism, ci reprezintă capacitatea de a dezvolta și scala tehnologii critice în interiorul Uniunii Europene, menținând în același timp standarde ridicate și deschidere către piețele globale. Raportul Draghi este clar: competitivitatea vine din predictibilitate, integrarea pieței unice și politici care atrag capital privat, nu din suprataxare și birocrație excesivă.
Astăzi, doar 11% dintre „unicornii” globali provin din UE, față de peste 50% în SUA. Dacă Europa continuă să subordoneze inovația reglementării, riscă să devină un teren de testare pentru tehnologii dezvoltate în alte regiuni. Soluția este clară: reguli proporționale și previzibile, proceduri rapide pentru proiecte industriale și un cadru fiscal stabil pe termen lung. În plus, trebuie să transformăm cercetarea europeană în capacități industriale tot aici, să accelerăm digitalizarea și să reducem barierele administrative care frânează investițiile.
Europa are atuuri puternice – talent, infrastructură, leadership în sustenabilitate – dar acestea trebuie convertite în avantaj competitiv real. Suveranitatea industrială reprezintă un angajament de a crea un ecosistem care stimulează inovația, reindustrializarea și exporturile cu valoare adăugată ridicată.
În încheiere, dacă vrem ca „Made in EU” să fie sinonim cu progresul și leadership-ul global, trebuie să trecem de la reacție la acțiune. Predictibilitatea este fundamentul investițiilor, iar inovația este motorul care alimentează competitivitatea. Doar printr-o strategie comună, curajoasă și orientată spre viitor, Europa poate conduce, nu doar urma exemplul sau copia, în economia globală.
De ce trece Europa cu vederea industriile tradiționale aflate în proces de transformare și ce tip de sprijin au nevoie companii precum Philip Morris International?
Europa uită că forța ei stă încă în industriile tradiționale aflate într-un proces de transformare accelerată. Ele sunt cele care angajează oameni în număr mare, exportă produse și alimentează bugetele statelor. În loc să fie tratate ca „sectoare ale trecutului”, aceste industrii trebuie sprijinite să devină campioni ai tranziției tehnologice.
Companii precum Philip Morris International (PMI) au investit masiv în transformare. Am investit peste 43 de miliarde de euro în UE în ultimii cinci ani, inclusiv 2,3 miliarde euro în cercetare și dezvoltare. Astăzi, 15 din cele 19 fabrici PMI din Europa produc astăzi exclusiv sau parțial produse fără fum, iar această schimbare susține 1 milion de locuri de muncă în lanțul valoric. Sprijinul necesar? Reglementare diferențiată pentru produsele fără fum, bazată pe risc, recunoașterea inovației și un cadru fiscal predictibil. Când regulile sunt disproporționate, toți pierd: statele pierd venituri, iar rețelele ilicite cresc.
Ce măsuri concrete ar putea reconstrui încrederea între guverne și companii, astfel încât investițiile și inovația să nu fie blocate?
Încrederea nu apare peste noapte, ea se construiește prin transparență, stabilitate și consecvență. Pentru ca Europa să devină un spațiu atractiv pentru investiții și inovație, este nevoie de reguli clare și proporționale, calibrate pe riscul real, nu pe abordarea uniformă „toți la fel”, care ignoră diferențele dintre produse, tehnologii și piețe. Reglementarea trebuie să fie bazată pe dovezi și să recunoască inovația, nu să o penalizeze.
La fel de importantă este predictibilitatea fiscală. Investitorii nu pot planifica pe termen lung dacă regulile se schimbă de la un an la altul. Exemple precum calendarul de accize pe cinci ani din România arată că stabilitatea fiscală nu doar crește încrederea, ci și reduce economia subterană și protejează veniturile statului. Acest model ar trebui extins la nivel european pentru a oferi companiilor certitudinea necesară să investească în capacități industriale, cercetare și dezvoltare.
În paralel, este esențial un dialog permanent între sectorul public și cel privat. Nu vorbim doar despre consultări formale, ci despre parteneriate reale, care să abordeze provocări comune: combaterea economiei ilicite, protejarea consumatorilor și implementarea programelor de prevenție. Astfel de inițiative arată că atunci când există colaborare, rezultatele sunt vizibile atât în societate, cât și în economie.
Aceste măsuri – reguli clare, stabilitate fiscală și dialog public-privat – pot transforma Europa dintr-un teren de testare într-un hub global de inovație și competitivitate. Încrederea nu se declară, se construiește prin acțiuni coerente și consecvente. Cu un cadru previzibil și o colaborare reală, capitalul privat devine nu doar un investitor, ci un partener strategic pentru reindustrializare și progres.
Ce înseamnă „Made in EU” pentru strategia companiei?
„Made in EU” nu este doar o etichetă pe un produs, ci un angajament strategic care reflectă viziunea noastră asupra competitivității europene. Pentru Philip Morris International, această sintagmă înseamnă producție avansată, standarde ridicate și contribuție directă la reziliența industrială a Uniunii Europene. Astăzi, peste 40% din veniturile nete globale ale companiei provin din produse fără fum, fabricate și în 15 dintre cele 19 fabrici europene. Acest lucru demonstrează că Europa nu este doar un centru de consum, ci un hub de inovație și exporturi cu valoare adăugată ridicată.
Ce mai înseamnă „Made in EU”? Investiții masive în tehnologie, cercetare și dezvoltare, dar și în oameni și competențe. Aceste investiții nu doar susțin transformarea companiei, ci și consolidează ecosistemul industrial european, prin parteneriate cu mii de furnizori locali și prin crearea de locuri de muncă stabile. Mai mult decât atât, „Made in EU” este un avantaj competitiv într-o economie globală din ce în ce mai fragmentată. Într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt vulnerabile, capacitatea Europei de a produce local, la standarde înalte, devine un element esențial pentru suveranitatea economică. Pentru PMI, acest concept este sinonim cu responsabilitate, sustenabilitate și leadership tehnologic.
„Made in EU” trebuie să devină un simbol al excelenței industriale și al inovației. Este cheia prin care Europa își poate transforma potențialul în putere reală, consolidându-și poziția pe piețele globale și demonstrând că poate conduce tranziția către industrii cu valoare adăugată ridicată.
Cum vedeți contribuția României în cadrul strategiei globale a PMI pentru un viitor fără fum?
România este un pilon strategic în transformarea globală a PMI. Fabrica Philip Morris România din Otopeni este un exemplu concret de reindustrializare inteligentă: o unitate care a trecut de la producția tradițională la tehnologie avansată, devenind un centru regional pentru produse fără fum. Investițiile realizate aici – peste 730 milioane de dolari în ultimii opt ani – au transformat această fabrică într-un hub de export, cu peste 90% din producție destinată piețelor externe, în 54 de țări de pe cinci continente. Valoarea exporturilor este echivalentă cu jumătate din exporturile de grâu ale României, ceea ce arată impactul real asupra balanței comerciale.
Această performanță nu ar fi fost posibilă fără un cadru predictibil, precum calendarul de accize pe cinci ani, care a oferit stabilitate și a redus economia subterană. România demonstrează că atunci când există reguli clare și parteneriate solide, capitalul privat vine, rămâne și crește. În plus, această transformare nu se rezumă la producție: ea creează locuri de muncă, dezvoltă competențe și consolidează ecosistemul local de furnizori. Astăzi, PMI susține peste 9.000 de locuri de muncă în România, în mod direct, indirect și indus, și colaborează cu peste 4.300 de furnizori locali.
Contribuția României nu este doar operațională, ci strategică. Este dovada că tranziția către un viitor fără fum poate fi un exemplu de inovație pusă în practică, un motor de creștere economică și un exemplu pentru întreaga Uniune Europeană. Este motivul pentru care putem spune cu încredere că „Viitorul este fabricat în România”. Deoarece România nu doar participă la transformarea prin care trece compania la nivel global, ci o modelează.
Ce puncte forte sau oportunități poziționează România ca un jucător-cheie în această transformare?
România are toate ingredientele pentru a deveni un lider regional în reindustrializare și inovație. Poziția sa geografică, la intersecția unor piețe emergente și mature, îi conferă un avantaj strategic pentru export și integrare în lanțurile valorice globale. În plus, forța de muncă calificată și adaptabilă, susținută de programe de formare și colaborări cu mediul academic, creează premisele pentru dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată ridicată.
Un alt atu major este cadrul fiscal și reglementar predictibil, exemplificat de politica accizelor pe termen lung. Această stabilitate inspiră încredere investitorilor și permite planificarea pe termen lung, ceea ce este esențial pentru proiecte industriale complexe. Investițiile deja realizate în fabrica din Otopeni confirmă că România poate atrage capital privat și îl poate transforma în locuri de muncă, exporturi și competențe.
Pe lângă aceste elemente, România are oportunitatea de a valorifica tranziția către produse fără fum pentru a-și consolida rolul în politica industrială europeană. Prin implicare activă în definirea reglementărilor și prin promovarea inovației, țara poate deveni un model scalabil pentru alte state membre.
În concluzie, România nu este doar un beneficiar al transformării, ci un actor care poate influența direcția acesteia. Cu viziune, consecvență și parteneriate solide, România are șansa de a deveni un punct de referință pentru competitivitatea europeană și pentru succesul tranziției către industrii sustenabile.
