Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Administrația Prezidențială plătește peste 30.000 de euro pe an ca să afle ce se discută despre șeful statului în presă și social media

Publicat de: Euronews

Klaus Iohannis nu vorbește, dar ascultă. Deși șeful statului nu oferă interviuri, Administrația Prezidențială cheltuiește și 175.000 de lei pe an pentru a afla ce se discută despre președinte în presă și în social media.

Despre cheltuielile și deplasările externe ale președintelui s-a discutat pe larg chiar și în ultimele săptămâni, cu ocazia turneului în Africa, de pildă. Și, deși are un stil auster de a comunica, pentru că nu oferă interviuri și se exprimă mai mult în mediul online, Klaus Iohannis e foarte curios ce se spune despre el. Iar Administrația Prezidențială are un buget consistent pentru asta.

Administrația Prezidențială dă mulți bani pe monitorizarea presei, cea scrisă, radio/TV, online și social media.

Sunt trei instituții care se ocupă de această monitorizare, iar apoi oferă rapoarte Administrației Prezidențiale. Astfel, în 2020, 2021 și 2022, Administrația Prezidențială a cheltuit peste 170.000 de lei în fiecare an cu aceste servicii (mai exact, 170.824, în fiecare an), iar în 2023, a crescut puțin bugetul: aproape 175.000 de lei.

Administrația Prezidențială cheltuiește mai mult decât Banca Națională, decât Camera Deputaților și decât multe ministere pe aceste servicii de monitorizare a presei și social media.

Jurnalist: „Lipsa de transparență în comunicare a lui Klaus Iohannis e mai degrabă specifică autocrațiilor”

Jurnalista Emilia Șercan a vorbit la Euronews România despre modul în care președintele Iohannis comunică.

Emilia Șercan: „Klaus Iohannis a schimbat foarte mult modul de comunicare sau aș putea să spun de necomunicare la nivel public, iar lucrul acesta a afectat, evident, societatea, presa și publicul, în primul rând, asta pentru că informațiile și comunicarea care ar fi trebuit să vină dinspre Cotroceni sunt pentru public, nu pentru presă. Lucrul acesta a afectat pentru că Iohannis a fost un președinte atipic față de Traian Băsescu, care punea mâna și suna singur în regia unor televiziuni pentru a interveni în direct”.

„Problema constă în lipsa de transparență și lipsa de comunicare. Puteam fi de acord ca Iohannis să aibă un alt stil de comunicare, să nu intervină direct în discuțiile publice atunci când se discută despre decizii pe care președintele le ia, însă având în vedere importanța funcției pe care o deține, având în vedere că președintele aduce cei mai mulți votanți la urne, este validat de cele mai multe persoane pentru a ocupa funcția, lipsa de comunicare a președintelui a făcut un mare rău societății și publicului care are nevoie să știe și să afle care e poziția președintelui în chestiuni de interes public, evident”.

„Președintele Iohannis nu a mai dat un interviu din 2019, acel ultim interviu l-a dat televiziunii publice, și nici până în anul 2019 nu putem să spunem că a comunicat extraordinar de mult, cred că putem număra pe degetele de la o mână interviurile pe care le-a dat până în primul său mandat, în cel de-al doilea mandat a comunicat prin declarații de presă și rarisime conferințe de presă”.

„Nu e în regulă pentru că lucrul acesta indică o maximă lipsă de transparență din partea instituției prezidențiale, de partea cealaltă, practic, le retează orice așteptare oamenilor care vor să știe cum se poziționează președintele în chestiuni de interes public”.

„Noi nu avem o astfel de cultură a comunicării (...), Klaus Iohannis a opacizat foarte tare comunicarea la nivel public și, dacă lui personal nu îi place să comunice, putea să lase lucrul acesta în atribuțiile unui purtător de cuvânt, dar noi nu mai avem purtător de cuvânt la Administrația Prezidențială cam de trei ani de zile, asta împiedică foarte mult relația dintre presă și președinte. Evident, președintelui îi convine lucrul acesta”.

„(...) Transparența în comunicare, transparența actului politic, transparența actului decizional sunt lucruri foarte importante și care sunt specifice democrațiilor. Lipsa de transparență pe care Klaus Iohannis o arată este mai degrabă specifică autocrațiilor, acelor președinți care au un comportament mai apropiat de dictatorii unor state, a unor lideri care își conduc țara cu mână de fier, în niciun caz ai unor democrații consolidate. De la nivelul președinției se setează, practic, această înțelegere că e acceptabil să nu comunici public, să nu dai informațiile de interes public pe care jurnaliștii le solicită și că este acceptabil să opacizezi comunicarea cu publicul, cu electoratul, cu votanții, cu cei care s-au dus și l-au votat pe Iohannis. /// El ne-a spus că va fi președintele tuturor românilor, el nu trebuie să fie doar președintele votanților, el trebuie să ne reprezinte în mod egal”.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE