Standard & Poor's Global Ratings (S&P) este ultima agenție de rating dintre cele trei care evaluează România în acest an, iar reprezentanții Guvernului au avut o întâlnire cu experții acestui for. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că progresul realizat într-un an nu trebuie diminuat prin măsuri care să relaxeze prematur politicile fiscale.
Ministrul de Finanțe și-a bazat explicațiile pe obiectivele stabilite de Guvern, printre care continuarea reducerii cheltuielilor statului, urmată de prioritizarea investițiilor.
- Ratingul de ţară înseamnă capacitatea unui stat de a-şi plăti datoriile.
România riscă în continuare să fie retrogradată la „junk”
La întâlnire a participat și premierul interimar Ilie Bolojan, iar printre subiectele abordate a fost și cel al instabilității politice, în contextul în care S&P urmează să dea un calificativ economic României pe 2 octombrie.
„Am prezentat împreună cu colegii din echipa tehnică a ministerului evoluția la zi a finanțelor publice, rezultatele consolidării fiscale și perspectivele României pentru perioada următoare. Cifrele arată că ajustarea nu este doar una de deficit, ci una care începe să se vadă în structura bugetului. Am demonstrat că putem reduce deficitul și ține cheltuielile sub control, în timp ce protejăm investițiile finanțate din fonduri europene și orientăm mai mult din resurse către proiectele cu impact economic ridicat. Rezultatele ultimelor luni continuă să confirme ajustarea începută anul trecut și susțin argumentele pe care le-am prezentat astăzi privind realizarea țintelor asumate pentru acest an.
Mesajul pe care l-am transmis este simplu: România trebuie să continue ceea ce a început. Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale. Credibilitatea externă depinde atât de rezultatele obținute, cât și de capacitatea noastră de a avea continuitate, atât în privința reformelor, cât și în respectarea angajamentelor asumate. Menținerea ratingului de investiții rămâne principalul obiectiv al acestei perioade. De acest aspect depind condițiile în care România se finanțează, încrederea investitorilor și resursele pe care le putem direcționa către dezvoltare, în loc să le consumăm pe dobânzi. (...)
Ambiția noastră nu este doar reducerea deficitului, ci și să construim o economie mai competitivă, bazată pe investiții, producție și capital privat, cu finanțe publice solide și costuri de finanțare mai mici pe termen lung”, a postat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, perețelele de socializare.
Deficitul Româniai a scăzut
Datele arată că, după primele șapte luni ale anului 2026, deficitul a fost de 48 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât în perioada similară din 2025, adică mai mic cu 37%. Asta înseamnă că deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34% din PIB. Trebuie precizat că veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile.
Pentru finalul anului 2026, România are ca țintă un deficit de 6% față de 7,6% cât a fost în 2025.
„Anul trecut și în prima parte a acestui an am luat măsuri pentru a corecta situația cheltuielilor publice, iar punerea lor în aplicare a dus la reducerea deficitului bugetar și a asigurat respectarea angajamentelor luate de România față de partenerii externi. Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern – și pentru sănătatea economiei este important să o menținem – putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar. Sunt optimist că oamenii politici care au interes ca România să rămână stabilă vor continua linia politicilor guvernamentale pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar”, a precizat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Până acum, primele două agenții de rating, Fitch şi Moody’s, au menținut ratingul suveran al României la „BBB-” și Baa-3”, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O retrogradare înseamnă trecerea României în categoria „junk”.
