Una dintre explicațiile pe care premierul Ilie Bolojan le-a dat în Parlament se referă la acordul UE - Mercosur. Asta pentru că una dintre cele trei moțiuni simple depuse de AUR a vizat chiar acest acord, pe care Uniunea Europeană îl va semna și la care aderă și România.
Tratatul economic UE - Mercosur a fost nu doar supus moțiunii, ci și ironizat prin faptul că senatorii din grupul parlamentar PACE au adus banane în Parlament, în semn de protestat.
Acuzațiile lor au fost că acest tratat „falimentează economia” României. Totodată, UDMR a precizat că votul României privind Mercosur nu a fost discutat în coaliție, însă că acestă moțiune „nu aduce nicio soluție” , ci doar critici. În schimb, USR a amintit că acest acord a fost finalizat în decembrie 2024, când Marcel Ciolacu era premier.
Ilie Bolojan, replică pentru cei care au depus moțiunea împotriva acordului Mercosur
În consecință, premierul Ilie Bolojan a explicat încă o dată că acest acord nu este o noutate și a spus, în plenul Parlamentului, că opoziția răspândește informații false. Chiar și reprezentanți ai PSD au criticat acest acord. De altfel, senatorii social-democrați s-au abținut de la vot.
- Moțiunea simplă a fost respinsă cu 38 voturi pentru, 52 împotrivă și 25 de abțineri.
Ilie Bolojan, premierul României: „Ei știu exact cum nu este bine, dar niciodată nu oferă o soluție reală. Construcția textului moțiunii pare să spună că semnatarii au aflat despre acest acord cu țările Mercosur abia atunci când UE a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, este în proces de negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene.
În 2019, când noi am deținut președinția rotativă a Consiliului European, anunțam la finalul mandatului că am încheiat negocierile cu țările Mercosur. România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri care au avut loc pe parcursul jumătății de an în care am deținut președinția. Vorbim de ceva ce s-a întâmplat în urmă cu șapte ani. Nimeni nu a fost îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public atunci dacă e bine sau e rău, dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă.
La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, după ce președintele Nicușor Dan anunța că România este în favoarea acestui acord, a fost liniște. Nimeni nu s-a îngrijorat, nu a existat nicio declarație politică.
Să ne fie clar tuturor, acesta este un tratat economic care vine ca orice în viață, cu riscuri și cu oportunități. Obiectivul nostru este să ne gestionăm riscurile și să ne maximizăm oportunitățile. Și pot să înțeleg rezervele deținătorului portofoliului Ministerului Agriculturii legat de componenta de riscuri, pentru că aici, într-adevăr, ar putea să fie niște riscuri. Dar în privința acestora, inclusiv la demersurile făcute de România pe finalul anului trecut și la începutul acestui an, acest tratat a mai căpătat câteva pârghii de control pentru noi, pe ultima sută de metri, tocmai pentru a proteja piața europeană în momentul în care se va deschide pentru țările Mercosur, pe o durată care se va întinde pe 10-15 ani.
Și enumăr cele mai importante măsuri care au fost stabilite la începutul acestui an, pentru a înțelege măcar acum despre ce este vorba: controale serioase și dese la produse alimentare venite din țările Mercosur, pentru a ne asigura că importăm alimente produse la aceleași standarde înalte de calitate ca și în Uniunea Europeană. Aceste lucruri trebuie să le facem prin instituțiile care sunt în subordinea ANSVSA. Mai avem și posibilitatea de a interveni direct în piață atunci când cota de piață a importurilor din țările Mercosur se modifică.
Noi, România, vom avea suplimentar la dispoziție 3,8 miliarde de euro pentru a putea despăgubi fermierii noștri în cazul în care au de suferit în vreun fel din cauza concurenței din țările Mercosur. Dar cineva din țările europene și din economia europeană trebuie să achită aceste fonduri, pentru a le putea susține fermierii.
Semnatarii fac, în această moțiune, ceea ce fac de ani de zile: sădesc spaime în rândul celor care nu știu nici detaliile acordului cu țările Mercosur, nici cum funcționează economia mondială. Ori nu înțeleg nimic, ori fac cu bună știință. Mi-e greu să spun care variantă ar fi mai scuzabilă pentru oamenii care au acces la informația adevărată. O să spun doar ceea ce înțelege toată lumea. Nu vom fi o țară cu adevărat prosperă decât atunci când vom fi mai competitivi, când vom produce mai mult și vom vinde mai mult din ceea ce producem. Și ca să putem vinde ceea ce producem ca țară, avem nevoie de piețe de desfacere, iar tratatul cu țările Mercosur exact asta face, deschide pentru Uniunea Europeană și pentru România o piață imensă. Și depinde de noi să folosim aceste oportunități".
Ce este acordul UE - Mercosur
Acordul UE–Mercosur a fost discutat și negociat aproape 25 de ani, însă abia acum a fost deblocat politic, ca o consecință a noilor decizii geopolitice la nivel mondial, ceea ce a obligat cumva Uniunea Europeană să găsească soluții. Iar consecința schimbărilor geopolitice face ca și comerțul să devină instrument de securitate, nu doar de creștere economică. Dovadă este politica tarifară a lui Donald Trump, la care UE trebuia să răspundă cumva.
Comerțul de bunuri dintre Uniunea Europeană și Mercosur ar urma să depășească 110 miliarde de euro anual, ceea ce duce la un echilibru între importuri și exporturi. Practic, prin acordul Mercosur, vor fi eliminate tarifele pentru peste 90% din exporturile UE, inclusiv tarife pentru automobile, care ajung și la 35%. Acestea vor fi eliminate gradual în 15 ani. Se aplică și pentru echipamente industriale, produse chimice și farmaceutice.
De cealaltă parte, UE elimină tarifele pentru aproximativ 92% din exporturile Mercosur, dar cu mecanisme de protecție pentru sectoarele sensibile. Există și clauze de salvgardare, dar și de posibilitate a suspendării temporare. Acest acord înseamnă, totodată, concurență suplimentară pentru produsele agricole UE. Însă UE are capacitate de control în acest sens.
Interesant este că acordul are și o componentă provizorie, în sensul că prevede și posibilitatea ca Uniunea Europeană și Mercosur să aplice temporar, integral sau parțial, prevederile comerciale, înainte ca toate procedurile de ratificare să fie finalizate. Totul pentru a preveni blocajele.
Urmează ca acordul să fie votat în Parlamentul European. Iar documentul va intra oficial în vigoare în momentul în care toate părțile notifică finalizarea procedurilor interne. La acel moment, acordul complet va înlocui aplicarea sa provizorie, iar mecanismele instituționale și clauzele de salvgardare vor deveni complet operaționale.
