Fascismul este ținut în viață în România, în ciuda faptului că promovarea lui este ilegală. Rețelele de socializare sunt pline de imagini care ridică în slăvi foștii conducători legionari ai țării.
Ce este Mișcarea Legionară?
Corneliu Zelea Codreanu este cel care a pus bazele Mișcării Legionare din România. O organizație definită ca fiind naționalist-fascistă, cu un caracter mistic religios, anticomunist, anticapitalist și antisemit, susținută și finanțată de organizația paramilitară a lui Hitler, SS.
sursă foto: Profimedia Images
La zeci de ani distanță de la dispariția oficială a Gărzii de Fier, încă se mai găsesc adepți care promovează, mai mult sau mai puțin subtil, ideile susținute de legionari.
Daniel Șandru, Președinte IICCMER: „Le vedem puse la lucru în acest discurs simbolic care a ajuns la un moment de creștere maximă în perioada prezidențialelor din noiembrie 2024, mai 2025. Mitul salvatorului, mitul unității, mitul strămoșului, mitul acesta al unui lider autoritar, al unui pater familia care vine și răstoarnă.”
Iar rețelele de socializare amplifică imaginea lui Zelea Codreanu, prezentat acum chiar ca un martir și erou.
Neamul românesc niciodată nu a trăit prin sclavi, ci a trăit prin Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, prin Horia, prin Avram Iancu, prin Cuza, prin Kogălniceanu, prin Corneliu Zelea Codreanu și prin mareșalul Ion Antonescu și mulți alți eroi.
Transformată într-o formațiune paramilitară, Garda de Fier condusă de Zelea Codreanu a instaurat frica și teroarea prin asasinatele politice și violența pe care o propaga. Moartea Căpitanului nu a însemnat și dispariția legionarismului, care, de altfel, a avut un rol determinant în declanșarea pogromului din 1941, atunci când peste 13.000 de evrei au fost ridicați din casele lor, torturați, iar mai apoi uciși.
Deși acum salutul nazist și însemnele Gărzii de Fier sunt interzise prin lege, oamenii nu se sfiesc să le arate chiar și acum, la aproape o sută de ani de la moartea lui Zelea Codreanu.
sursă foto: Profimedia Images
Însă nu doar România a căzut, din nou, în plasa extremismului.
Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie: „A început în Statele Unite, a continuat peste tot în America de Nord, a fost foarte bine instrumentalizată de Rusia mai bine de un deceniu și jumătate și acum este transferată în principal prin intermediul propagandei ruse, dar și prin intermediul propagandei naționaliste românești.”
Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel: „Sunt mișcări care promovează ideologia aceasta a discriminării. Chiar dacă nu sunt direct sau pe față antisemite, ele sunt astăzi îndreptate împotriva altor grupuri cum sunt migranții.”
Dincolo de educația de bază, care pare să lipsească în destule cazuri, cei care studiază fenomenul spun că e nevoie inclusiv de reacții și decizii clare la nivel politic pentru ca situația să nu degenereze și mai mult.
Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel: „Dacă aceste partide nu găsesc instrumentele fie simbolice, fie politice, instituționale, de a limita accesul la instituțiile democratice a partidelor care de fapt vor să ajungă la putere ca să distrugă democrația, atunci vom asista în continuare la riscuri foarte mari în care aceste curente neo-conservatoare, cu vădit accente de extremă dreapta, să devină forțe politice importante, care într-un fel sau altul să ajungă la putere.”
