Înghețurile timpurii, ploile abundente și seceta au avut un impact semnificativ asupra producției viticole mondiale, potrivit The Guardian.
Producția mondială de vin a ajuns în acest an la cel mai scăzut nivel din 1961 încoace, deoarece podgoriile au fost afectate de fenomene meteorologice extreme, a declarat Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).
Producția a ajuns la 244,1 milioane de hectolitri, în scădere cu șapte procente față de 2022, a precizat organismul interguvernamental, care și-a prezentat primele estimări.
"Încă o dată, condițiile climatice extreme - cum ar fi înghețurile timpurii, ploile abundente și seceta - au avut un impact semnificativ asupra producției viticole mondiale", a declarat organizația, care furnizează date țărilor producătoare și consumatoare de struguri și vin.
O serie de producători importanți din emisfera sudică au înregistrat scăderi semnificative ale producției. Australia, Argentina, Chile, Africa de Sud și Brazilia au înregistrat o scădere a producției cuprinsă între 10 și 30%.
Franța a revendicat primul loc al producției mondiale
Italia a pierdut titlul de principal producător mondial, deoarece producția sa a scăzut cu 12%, permițând Franței să recupereze primul loc, deoarece producția sa s-a menținut constantă.
Spania și-a păstrat poziția de al treilea mare producător mondial de vin, deși producția sa a scăzut cu 14% și a fost cu 19% mai mică decât media sa de cinci ani.
Aspectul pozitiv, dacă există, pentru industrie este că aceasta ar putea contribui la atenuarea dezechilibrului pieței.
În "contextul în care consumul global este în scădere, iar stocurile sunt mari în multe regiuni ale lumii, producția scăzută preconizată ar putea aduce echilibru pe piața mondială", a declarat OIV.
În timp ce OIV vorbește despre fenomene meteorologice extreme care afectează producția, ei nu au făcut încă o legătură definitivă cu schimbările climatice, a declarat Inaki Garcia de Cortazar-Atauri de la institutul național francez de cercetare agronomică INRAE.
Specialist în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, acesta a declarat că pagubele din Italia se datorează faptului că terenurile cultivate nu sunt capabile să absoarbă apa la fel de bine ca solul natural.
