Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Drumul României spre Schengen. Ce a discutat premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles despre aderare

Într-o vizită la Bruxelles, Marcel Ciolacu a participat la întâlnirea liderilor social-democrați europeni. Premierul României a discutat și subiectul aderării României la Schengen, alături de Bulgaria și susține că niciun lider nu este împotrivă.

Ciolacu spune că toți liderii europeni susțin aderarea României la Schengen

Marcel Ciolacu: "Nu există excepție la niciun lider socialist european care să nu susțină aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. La fel ca și Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European. În acest moment, fără excepție, toți liderii social-democrați consideră că Bulgaria și România sunt îndreptățite să facă parte din spațiul Schengen.

Am avut o discuție cu prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, înainte de ședință și o discuție scurtă când pleca spre consiliu. Urmează să detaliem la Malaga. Sper ca, până atunci, să se formeze și noul guvern din Spania. Este pe agenda președinției Spaniei aderarea României la Schengen."

Declarațiile oficialilor de la București în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu lasă loc de prea multe speranțe pentru finalul acestui an. Este adevărat că mai există un consiliu Justiție și Afaceri Interne la începutul lunii decembrie, dar este greu de crezut că se va rezolva ceea ce nu s-a putut rezolva un an întreg. Iar situația de securitate la ora actuală și ultimele declarații venite din partea statelor ce se opun extinderii spațiului Schengen par a conduce la o amânare.

  • Austria a preluat de la Slovenia președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

De ce este amânată aderarea României la Schengen

Creșterea migranților și războaiele din proximitatea UE duc la reapariția granițelor, chiar dacă deocamdată doar sub formă de controale întărite. Codul frontierelor oferă statelor membre posibilitatea de a reintroduce temporar control la granițele interne în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.

Astfel, avem din nou controale la frontierele Italiei, Bulgariei, Greciei, Germaniei, Poloniei, Sloveniei, Austriei, Cehiei, Norvegiei sau Croației. Câte 6 luni la fiecare cerere, însă există posibilitatea prelungirii.

În ceea ce privește aderarea României, chestiunea este în atenție din 2011, când Consiliul UE decidea că toate cerințele sunt îndeplinite. De atunci au trecut 12 ani, iar în ultima vreme, Bucureștiul se lovește de reticența Austriei. Ultima dovadă vine de la cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care spune că "spațiul Schengen trebuie reparat. Până când Schengen nu va fi reparat, nu îl putem extinde. Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate efortule și sacrificiile pe care le face pentru a apăra frontierele externe ale UE și, prin urmare, și ale Austriei".

După o întâlnire cu premierul bulgar, Nehammer nu a dat nicio speranță celor două țări cuplate în acest demers, România și Bulgaria.

În iunie, ministrul austriac de Interne spunea că spațiul Schengen, în care România se străduiește să intre, nu funcționează așa cum trebuie.

Oponenții lărgirii spațiului european de liberă circulație susțin că "sunt probleme la granițele externe, în special în chestiunea migrației. Nu este momentul să votăm acum o extindere dacă sistemul frontierelor externe nu funcționează. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa", după cum era de părere Gerhard Karner, cel care răspunde de afacerile interne în Austria. El acuza România și Bulgaria că nu opresc migrația ilegală, care merge spre Austria.

Doar că datele Frontex, agenția europeană care se ocupă de paza frontierelor, arătau că principale rute de migrație sunt altele, prin Balcanii de vest și prin Marea Mediterană. Prin urmare, nu prin România.

Argumentul nu a părut să conteze pentru ministrul austriac: "Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat", după cum spunea oficialul guvernamental. Posibilă referire la valul migrator din 2015, când mai mult de un milion de oameni din Siria, Africa și Asia străbăteau Europa spre țările occidentale. Cei mai mulți dintre ei, peste 800.000, debarcau, la acea vreme, în Grecia, țară care face parte din spațiul Schengen.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE