Uniunea Europeană are un plan pentru protejarea Mării Negre. Dar, la doar câteva zile după ce dronele au provocat haos în largul coastelor României și Bulgariei, scufundând nave comerciale și ucigând două persoane, apar întrebări cu privire la cât de mult poate interveni Bruxelles-ul pentru a sprijini securitatea acestei regiuni maritime.
Dronele au lăsat în urmă distrugeri în Marea Neagră, scufundând nave comerciale, provocând incendii la bordul acestora și ucigând civili.
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a descris atacul cu drone de marți, produs la aproximativ 130 de kilometri de coasta țării și în urma căruia o navă comercială s-a scufundat, iar alta a fost avariată, drept „absolut inacceptabil”. El nu a atribuit responsabilitatea pentru atac, întrucât o anchetă este încă în desfășurare.
Ministrul român de Externe, Oana-Silvia Țoiu, a descris incidentul mortal produs cu o zi înainte în largul coastelor României drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”.
Luni, o navă cargo deținută de o companie turcă și care transporta cereale ucrainene a luat foc și ulterior s-a scufundat în largul României. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nava a fost atacată de drone rusești. Două persoane aflate la bord au murit.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat cele două incidente.
„Situația din Marea Neagră este din ce în ce mai îngrijorătoare”, a declarat ea. „Atacurile asupra transportului maritim civil sunt inacceptabile.”
Planul Uniunii Europene pentru securitatea Mării Negre
Uniunea Europeană a lansat în mai 2025 un plan pentru consolidarea securității în Marea Neagră. La momentul lansării Strategiei de Securitate pentru Marea Neagră, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că potențialul regiunii este afectat de consecințele invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
„Regiunea Mării Negre este o țintă principală pentru acțiunile hibride. Uniunea Europeană urmărește să consolideze cooperarea pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor acțiuni ostile”, a declarat ea.
„Încălcările repetate ale spațiului aerian și atacurile asupra porturilor și rutelor maritime evidențiază această realitate.”
Politica urmărea să asigure securitatea acestui coridor maritim, precum și protejarea infrastructurii și a obiectivelor critice, precum instalațiile offshore și cablurile submarine.
De asemenea, prevedea dezvoltarea unui Centru de Securitate Maritimă pentru Marea Neagră, menit să coordoneze sprijinul și să consolideze cooperarea între gărzile de coastă, printre alte activități. Centrul ar urma, de asemenea, să analizeze datele provenite de la senzorii de pe fundul mării și să avertizeze aliații cu privire la posibile pericole și amenințări.
România și Bulgaria au cerut imagini din satelit după atacuri
Întrebat despre eficiența acestei politici în contextul incidentelor recente din această săptămână, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a declarat că, datorită strategiei, au fost inițiate în regiune 65 de proiecte în valoare de 200 de milioane de euro.
„Pentru a adăuga un element în acest context, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și-a oferit sprijinul autorităților române și bulgare, în conformitate cu rolul său de a furniza sprijin la nivel european pentru siguranța maritimă și conștientizarea situației”, a declarat el.
„România și Bulgaria au solicitat imagini din satelit pentru a îmbunătăți cunoașterea situației în urma atacurilor, iar în prezent le furnizăm imaginile.”
În ceea ce privește Centrul de Securitate Maritimă pentru Marea Neagră, Wigand a declarat că este un proiect condus de România și Bulgaria, care urmărește „să contribuie la îmbunătățirea conștientizării situației maritime și la protejarea infrastructurii critice”.
Un raport al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei UE pentru Marea Neagră, publicat în iulie, a confirmat că cele două țări au dezvoltat împreună conceptul centrului, care urmărește, printre alte inițiative, să combată amenințările hibride complexe.
În urma incidentului din Bulgaria, ministrul român de Externe a declarat marți că centrul va fi amplasat în principalele porturi ale celor două țări, Constanța și Varna.
Un raport european arată deficiențe majore în capacitățile navale
Însă o copie apărută în presă a raportului anual de referință al UE privind pregătirea pentru apărare arată deficiențe majore în capacitățile de apărare ale Europei, în special în ceea ce privește războiul naval.
Documentul, elaborat de Agenția Europeană de Apărare cu contribuții din partea Comisiei și a serviciului de politică externă al UE, Serviciul European de Acțiune Externă, evaluează dacă cele 27 de state membre sunt pe drumul cel bun pentru a atinge nivelul de pregătire pentru apărare până în 2030.
Deși statele membre intenționează să investească aproximativ 98,9 miliarde de euro în perioada 2024-2029 în capabilități maritime, deficiențele actuale afectează o gamă largă de operațiuni navale.
„Există în continuare deficiențe critice în ceea ce privește stocurile de muniții navale și rachete, apărarea aeriană și antirachetă navală integrată (IAMD), capacitățile de atac cu rază lungă de acțiune și protejarea infrastructurii de pe fundul mării”, se arată în raport.
Pentru remedierea problemei, raportul recomandă trei direcții de acțiune: dezvoltarea capacității de monitorizare a domeniului maritim, echilibrarea investițiilor în platforme mari de luptă cu dezvoltarea capacităților navale de atac și investiții în capabilități de sprijin, precum protejarea infrastructurii de pe fundul mării.
Expert: „Pentru a securiza cu adevărat Marea Neagră, ai nevoie de capabilități”
Expertul în securitate maritimă al European Policy Centre, Mihai Sebastian Chihaia, a declarat că se pot face mai multe pentru protejarea Mării Negre, despre care susține că a primit prea puțină atenție în dezbaterea europeană contemporană privind apărarea.
„Avem destul de multe strategii, avem destul de multe direcții, dar pentru a securiza cu adevărat Marea Neagră ai nevoie, de fapt, de capabilități”, a declarat el pentru Euronews.
Aceste capabilități includ operațiuni de colectare a informațiilor, precum utilizarea senzorilor și a radarelor.
O altă soluție ar putea fi o strategie dedicată Mării Negre, condusă de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), coloana vertebrală a securității europene.
În timp ce oficialii de la București s-au grăbit să sublinieze că România, Bulgaria și Turcia își coordonează în continuare eforturile pentru consolidarea securității în regiune, ceea ce lipsește este o viziune concretă pentru viitor, susține Chihaia.
În ciuda anilor de discuții, NATO nu și-a elaborat propria strategie dedicată.
„Acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus el.
Ce poate face Comisia Europeană
Chihaia a declarat că adevăratul rol al Comisiei Europene este de a „stimula, de a oferi direcții și idei statelor membre”.
Acest lucru poate include opțiuni de finanțare, precum programul de împrumuturi pentru apărare Security Action for Europe (SAFE).
„Rolul său este, de fapt, să stimuleze statele membre să lucreze împreună, să dezvolte noi soluții tehnologice și să le integreze”, a spus expertul.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Bulgaria și România „joacă un rol crucial în apărarea flancului nostru estic” și că, din acest motiv, cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro în cadrul programului.
