Anul școlar se aproprie de sfârșit, iar tinerii din clasa a XII-a se orientează acum către o facultate. Însă, datele arată că aproape o jumătate dintre ei vor renunța la studiile de licență, fiindcă nu au știut să aleagă ceva ce li se potrivește și care duce către o carieră de viitor. Aici ar trebui să intervină consilierii școlari, însă aceștia sunt doar 3.300 pentru 2,9 milioane de elevi și efectiv nu au cum să acopere nevoia de orientare educațională.
Alegerea corectă a unei facultăți presupune orientarea cu ajutorul unor teste de aptitudini, spun experții.
Jurnalist: Ne puteți da 2-3 exemple de întrebări pe care trebuie să și le pună acum un tânăr care începe facultatea?
Marian Crăciun, directorul departamentului de consiliere și orientare în carieră de la Universitatea din București: Dacă facultatea i se potrivește, dacă facultatea respectivă este suficient de aproape de sufletul și profilul lui aptitudinal și de interese și dacă va reuși să se integreze cu succes pe piața muncii ulterior.
Problema este că nu sunt suficienți consilieri în școlile din România, astfel încât toți elevii să aibă acces la astfel de evaluări gratuite.
Alexandru, student la Psihologie: Știu că este un deficit foarte mare la liceele de stat și la școlile de stat care poate să fie rezolvat dacă sunt mărite salariile consilierilor școlari pentru că acesta este motivul principal pentru care ei nu vor să lucreze ca și consilieri școlari.
Jurnalist: Dintre colegii tăi sunt tineri care se gândesc să se ducă spre preuniversitar să facă asta?
Alexandru, student la Psihologie: Nu dorește mai nimeni.
Unii dintre elevi au parte de orientare în carieră, alții se ghidează după materiile lor preferate
Elevă de clasa a XII-a: M-am uitat spre ceva de Uman, îmi place partea asta și am ales facultatea de sociologie și asistență socială. Mi s-a părut foarte atractivă din toate punctele de vedere și am auzit foarte multe lucruri frumoase despre ea atât de la studenți cât și de la profesori.
Elevă de clasa a XII-a: În principiu aș vrea să mă îndrept către limbi străine și spre litere, spre exemplu, sau jurnalism, de aceea sunt aici pentru că am o deschidere mai mare artistică.
Jurnalist: Ți-ai făcut un test de aptitudini ca să vezi către ce domeniu ai putea să te îndrepți?
Elevă de clasa a XII-a: Da, am făcut câteva teste de aptitudini și tot în domeniul artistic.
La Târgul festivALL al Universității din București, care se desfășoară în acest weekend la Grădina Botanică, elevii pot să discute direct cu studenții și profesorii despre ce înseamnă viața la universitate.
Studentă: Întotdeauna mi s-au părut fascinante mineralele, rocile și fosilele, fiind materii de bază în facultate pe care le facem încă din anul I. Mi se pare că sunt interdisciplinare și atunci ai nevoie de o materie ca să poți să o înțelegi pe cealaltă.
În plus, studenții de la Geologie și Geofizică lucrează cu fosile adevărate și nu numai.
Elevii sunt fascinați și de aparatura de laborator folosită la Biologie.
Sorina Dinescu, conferențiar universitar, Facultatea de Biologie: Cei care își aleg biologie sau chimie să dea la bacalaureat sigur că vor avea un avantaj pentru că deja pleacă la drum cu niște cunoștințe fundamentale.
Și opțiunile de carieră sunt de actualitate.
Pregătește specialiști pentru combaterea poluării, pentru dezvoltarea mediului. Secția de biochimie, spre exemplu, pregătește absolvenți pentru laboratoarele de analiză medicală sau pentru criminalistică.
Opțiuni de carieră există și la cei care aleg facultăți de profil Uman.
Student: Am optat la literatură și în urma repartizării am ajuns la asistență managerială și administrativă. Poți lucra în orice organizație publică sau privată.
Iar studenții de la Istorie învață o aptitudine esențială în lumea de azi - fact-checking, verificarea adevărului.
Student: Cel mai important în a studia istoria este să te apropii de sursele istoriei și anume de documentele de arhivă pentru că ele îți spun povestea diferit față de ceea ce îți relatează un film sau o carte de ficțiune.
Rolul facultății este atât unul formator cultural și intelectual, cât și de pregătire pentru piața muncii. Însă, datele Eurostat arată că doar 17% dintre români au studii superioare.
