Zeci de agenții de recrutare cu practici îndoielnice aduc în țară mii de lucrători asiatici în fiecare an, care apoi nu-și mai găsesc loc pe piața muncii de la noi. Munitori din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh plătesc mii de euro ca să ajungă în România, ca apoi să fie abandonați.
Fenomenul are loc în contextul în care firmele fără istoric obțin avize de muncă pentru sute de migranți, fără să verifice dacă ei chiar muncesc la angajatorii pentru care au venit. În România, în prezent, muncesc 140.000 de muncitori străini, în domenii precum producție, construcții, comerț și HoReCa.
De ce unii migranți sunt abandonați după ce sunt aduși în România ca forță de muncă
Patronatul importatorilor de forță de muncă spune că aceste cifre reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care e mult mai mare și este departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, numărul maxim admis de autorități este de 100.000 și anul acesta.
Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă: „În principal, pentru muncitorii care au ajuns deja în România, responsabil este Inspectoratul General pentru Imigrări. Situația menționată apare datorită faptului că procesul de imigrare durează destul de mult și, în cazul multor angajatori, nevoia pe care o aveau la momentul în care au început procesul de recrutare nu mai există sau ajung în situații financiare delicate și nu își mai permit să angajeze.
Dar oamenii respectivi au ajuns deja și este cumva responsabilitatea agenției de recrutare și a angajatorului să îi ajute să rămână în legalitate și să își continue activitatea în România într-o formă legală. Din păcate, sunt multe companii, agenții de recrutare care nu au capacitatea necesară sau nu au interesul necesar pentru a-i ajuta oe acești oameni.
Toate aceste discuții despre pachetele fiscale pe care Guvernul le adoptă sunt de așteptat să aibă o implicație asupra activităților firmelor și este normal ca angajatorii să aibă o abordare prudentă. Având în vedere că procesul de imigrare durează destul de mult, este posibil ca mulți să fie temători cu privire la viitor și să oprească atragerea unor muncitori străini, deși au nevoie de ei.
Ei mai au o perioadă în care au documentele de ședere în România, viză sau avizul de muncă încă valabile și ideal pentru ei ar fi ca, în această perioadă, să-și găsească un angajator nou. Sigur că este greu să se descurce și procedurile nu sunt cele mai simple. Din această cauză, noi milităm pentru o reglementare a agențiilor de recrutare, în așa fel încât aceste agenții implicate în acest proces de recrutare internațională să își asume responsabilitatea, pentru că proiectul nu se termină când oamenii au ajuns în țară, ci când contractul pentru care au fost aduși ajunge la finalitate. Este unul din elementele pentru care noi ne dorim să fie reglementată această activitate".
Nevoia reală a pieței de muncă - 600.000 de persoane
- Autoritățile din România au stabilit un plafon de 100.000 de migranți care pot veni să muncească în țara noastră, însă nevoia pietii este mult mai mare.
În acest context, mai apare o problemă. Migrantul poate să obțină dreptul de muncă, însă e posibil să nu primească viza de ședere.
Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă: „Acest număr este în dinamică. Acești oameni reprezintă o resursă de care angajatorii au nevoie, a ajuns în România și poate fi pierdută. Pentru că, dacă ajung în ilegalitate, nu mai pot fi aduși legal în câmpul muncii fără niște eforturi destul de mari.
Unii se întorc acasă - puțini - alții își încearcă norocul în alte state, alții mai rămân sperând să găsească o oportunitate de a reintra în legalitate. Și cu toții au nevoie să câștige bani, pentru că de asta au plecat de la ei din țară. Vremurile disperate cer măsuri disperate.
Deși se întâmplă de câțiva ani acest fenomen al recrutării internaționale, comparativ cu țăile din vest, noi suntem încă la început de drum. Și încă avem ocazia să venim cu niște reglementări care să ne ajute în viitor să evităm astfel de situații. O recrutare de calitate a acestor oameni în țara lor de origine dă șansa angajatorilor să aibă un proiect de succes și oamenilor respectivi le dă o șansă să se integreze mai ușor în România.
100.000 este numărul maxim de avize de muncă pe care Inspectoratul General de Imigrări le poate emite în acest an. Dar mai este hopul vizei. Și aici mai sunt candidați care, deși au obținut aviz de muncă, nu trec testul vizei, testele consulare. Prin urmare, în România ajung mai puțini.
Necesarul de forțe de muncă, conform datelor de la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă, pentru prima jumătate a anului 2025, este undeva la 600.000 și ceva, cifră confirmată și de anii anteriori. Vârful a fost în 2023, când a fost un pic peste 700.000. O mare parte din aceste locuri de muncă au fost ofertate în mod repetat. Prin urmare, nu vorbim de un moment, ci vorbim de o stare permanentă, de un deficit de forță de muncă la nivel de sistem."
