Este îmbucurător faptul că România a doborât două drone în doua zile pe propriul teritoriu, pentru a salva vieți omenești, însă întrebarea pe care mulți și-o pun este de ce Armata nu a utilizat echipamente mai ieftine. Este vorba de sistemele Gepard, sau de cele Merops, care utilizează proiectile mult mai ieftine decât cele folosite de avioanul F-16.
O rachetă AIM-9X Sidewinder, trasă de un avion F-16, costă aproximativ 450.000 dolari bucata. În schimb, un proiectil utilizat de Gepard costă cam 600 de dolari bucata, însă e nevoie de mai multe astfel de proiectile, unde se adaugă costurile de operare.
Iar interceptarea cu Merops costă cam 10.000 de dolari, potrivit datelor publice. Merops este un sistem american modern antidronă, cu supraveghere non stop, care utilizează și inteligența artificială și care a fost integrat de Armata României, la fel ca și Gepard. Un sistem Gepard are capacitate proprie de căutare și urmărire a țintelor, ceea ce îi permite să acționeze independent.
Aceste sisteme sunt concepute pentru a detecta, urmări și neutraliza vehicule aeriene fără pilot de mici dimensiuni.
Armata are însă o problemă la acest capitol.
România are prea puține sisteme Geprad și Merops
Tudor Curtifan, redactor-șef Defense România: „Sigur că există și această posibilitate. De multe ori s-a menținat că aviația militară ar trebui să fie ultimul palier de apărare antiaeriană stratificată. Avem sisteme Gepard, dar problema e că nu există un număr atât de mare și ele sunt dislocate pentru a proteja infrastructura critică, deci baze militare și alte obiective.
Există sistemele Merops despre care s-a vorbit doarte mult după Galați (n.r.: drona care a lovit un bloc din Galați), care au fost operaționalizate și au intrat în serviciul de luptă în iunie 2026. Și noi, și polonezii am preluat Merops în același timp, dar polonezii le-au operaționalizat mult mai rapid și asta ar trebui să ne dea de gândit în ceea ce privește sistemul birocratic. Problema e că nu există foarte multe astfel de sisteme și tocmai din acest motiv avioanele se ridică de fiecare dată. Mai este și posibilitatea de a utiliza elicoptere.
Totuși, nu avem de protejat un front ca ucrainenii, de 1.300 km, ci avem un perimetru vulnerabil de 100 de km, pe unde au apărut tot mai des aceste incidente. Și ar trebui ca sistemele să fie fie dislocate în zonele respective. Dar având în vedere că dronele sunt identificate, asta îmi arată că radarele funcționează, deci primul sistem de identificare, cele de angajare, din fericire.
Nu suntem în paradigma unui conflict, dar eu cred că astfel de incidente vor fi tot mai dese. Odată cu loviturile Ucrainei în adâncimea teritoriului rus, împotriva instalațiilor petroliere, odată cu lovirea tot mai accentuată a punctelor logistice din Crimeea, Rusia întețește loviturile la porturile dunărene ucrainene. Am văzut nave lovite, nava care transporta propan, am văzut și nava care transporta cărbune. Crește major riscul ca tot mai multe drone să intre în spațiul României.
Există posibilitatea ca drona să fi fost supusă unor operațiuni de război electronic din partea Ucrainei și să fi pierdut contactul, dar există și posibilitatea foarte mare să fie un test al Rusiei. Interesant e că, după incidentul din Polonia, de acum câțiva ani, când polonezii au doborât drone cu avioane, era un roi de 21 de drone și au fost doborâte cinci sau șase, dar de atunci nu au mai fost asemenea incursiuni. În România, se pare că, după nici 24 de ore, avem un nou incident. Da, e un risc major.
Cred că dacă am fi luat aceste măsuri în 2023, când au început să cadă primele drone și noi ne-am făcut că nu șe găsim. La acea vreme, domnul ministru al Apărării, Angel Tâlvăr, a negat că există componente de drone și o echipă de jurnaliști a găsit drona respectivă care s-a dovedit a fi rusească și ulterior au venit în valuri astfel de incidente. Dacă noi atunci ne-am fi depășit această frică strategică și am fi angajat aceste drone, poate că nu am fi ajuns la incidentul de la Galați. Orice semn de slăbiciune, de teamă strategică și orice vulnerabilitate nu face decât să fie accentuată și Rusia să profite.”
- În luna mai, o dronă a lovit acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați și a rănit două persoane. Apoi la începutul lunii iunie, o dronă maritimă a explodat în Potul Constanța.
