Cazul dronei care a pătruns în România și s-a prăbușit în Republica Moldova pe 8 septembrie ridică noi semne de întrebare. Însă, de această dată, ar fi fost vorba de o dronă cu motor cu reacție, adică o nouă tehnologie implementată de ruși pentru aceste aparate de zbor.
Drona nu a fost doborâtă, deși au fost ridicate de la sol avioane de vânătoare. Ulterior, a căzut în Republica Moldova.
- „Rusia are de câștigat din aceste incidente cu drone.”
- Drona a fost detectată de radarele MApN în jurul orei 16:33, iar contactul a fost pierdut la 17:02.
- MApN precizează că a fost informat de către autoritățile din Republica Moldova, la ora 18:30, că drona s-a prăbușit în zona localității Mihăilenii Vechi, din Moldova.
- De la începutul războiului, au pătruns în spațiul nostru aerian 40 de drone.
- Conform unei alte statistici a MApN, au fost aproximativ 50 de situații în care au fost găsite pe teritoriul României fragmente de dronă sau alte drone întregi.
- La capitolul misiuni de poliție aeriană, adică avioane ridicate de la sol, au fost 84 în total, de la începerea războiului.
Drona de deasupra Iașiului, trimisă intenționat de ruși?
Experții susțin însă că Rusia ar fi creat intenționat acest incident. În direct la Euronews, Hari Bucur Marcu spune că rușii au de câștigat prin aceste acțiuni.
Hari Bucur Marcu, expert în securitate: „Trebuie să înțelegem un lucru: dacă Rusia nu ar fi vrut să se întâmple așa ceva, nu se întâmpla. Una din caracteristicile războiului hibrid este că anumite acțiuni nu și le asumă atacatorul. Asta cu intrarea unor drone pe teritoriul unor țări NATO este una din formele de neasumare de către Rusia a trimiterii lor pe teritoriul polonez, român, în țările baltice, chiar în Germania.
În același timp, Rusia ține foarte mult ca să se întâmple așa ceva, adică să discutăm la TV, să ne interesăm de detalii, ce tip de motor avea, etc. în condițiile în care ceea ce ar trebui să ne intereseze este intenția, misiunile pe care le are o asemenea dronă. Nu știm și probabil că nici autoritățile nu știu acum care ar fi fost configurația de înarmare a dronei, adică dacă avea ceva exploziv, ceva reactiv, sau doar purta instrumente de culegere de date radio-electronice sau vizuale. Nu știm asta, dar putem bănui că, dacă s-a plimbat prin mai multe județe și a ajuns în Moldova, deci nu a rămas în România ca să putem vedea mai multe lucruri despre ea, este foarte posibil ca misiunea dronei să fi fost exact asta, să ațâțe un pic populația, să zgândăre discuțiile, în condițiile în care nu e clar care e politica românească în acest sens. În orice variantă, Rusia iese bine din această poveste.”
Traseul dronei
Drona a fost detectată de Ministerul Apărării din România în momentul când aceasta se afla în apropierea capitalei Moldovei, Chișinău, la ora 16:33, iar peste două minute, două avioane F-18, cu piloți spanioli, au fost ridicate de la sol de la baza Mihail Kogălniceanu. La ora 16:37, drona se afla deja deasupra spațiului aerian al României, iar cetățenii din Iași și Vaslui au fost primii care au primit mesaj Ro-Alert la ora 16:37, pentru că drona se afla la 30 de km de Iași. Drept urmare, toate zborurile aeroportului din Iași au fost suspendate.
Au urmat mesaje similare și pentru populația din județele Neamț (16:44), Suceava (16:53) și Botoșani (16:56), iar MApN a precizat că drona se afla, la ora 16:48, la 18 km de orașul Roman, din județul Neamț.
Ministerul Apărării a anunțat că, la ora 17:02, radarul a pierdut contactul cu drona undeva la limita dintre județele Botoșani și Iași. La ora 17:08, aparatul de zbor a fost detectat din nou, dar deasupra Republicii Moldova. În consecință, după ce a trecut ceva timp pentru a se asigura că pericolul a trecut, alerta aeriană a încetat la ora 17:33.
MApN precizează că a fost informat de către autoritățile din Republica Moldova, la ora 18:30, că drona s-a prăbușit în zona localității Mihăilenii Vechi, din Moldova, la 25 km de granița cu România, în dreptul județului Botoșani.
Hari Bucur Marcu, expert în securitate: „S-a schimbat ceva față de alte episoade cu drone, pentru că este deja un flux de știri permanent pentru fiecare din aceste drone. Cu primele 25 de drone, nu a vorbit nimeni despre ele. Doar ultimele zece drone sunt cele despre care vorbim de un an și jumătate. Ar trebui să vorbim aplicat, în sensul în care, după atâția ani de război la graniță și după aproape doi ani de incidente cu violarea spațiului aerian românesc de către drone de producție iraniană sau rusească, noi nu avem încă un un sistem de comunicare cu publicul. Folosim Ro-Alert, după varianta de obiecte care cad din cer. Nu este nicio formă de educare, nu se bagă bani în a discuta cu publicul om cu om, la el în sat. E vorba de problemă de apărare civilă, că publicul este participant la această situație, nu e doar spectator care se uită la TV și află că a mai căzut o dronă prin Deltă, sau acum mai trece dintr-un județ în altul fără să știm exact ce caută acolo. Asta e problema.
Chestia asta cu doborâtul a mers la ultimele trei incidente, în ideea în care ar fi trebuit să știm ce fel de obiect doborâm cu avionul. Nu vorbim de costuri, ci, efectiv, în mod normal, nu poate să dea cineva misiune unui aviator să facă luptă aeriană cu un obiect necunoscut, neidentificat. Nu a fost cazul nici când era cu OZN-uri, n-a zis nimeni: 'dă jos OZN-ul să vedem despre ce e vorba'.
În momentul în care, la noi, s-a luat măsura asta, a fost evident, la fel ca și la germani, că suntem supuși unei intervenții neasumate de către Rusia. Asta e prezumția cu care operăm. Dar de aici și până la a găsi soluții, fie a convinge Rusia să nu ne mai trimită drone, fie să-și ceară scuze dacă ajunge o dronă.... Dar va trebui foarte curând să avem o poziție oficială față de toate aceste probleme, eventual să cooperăm mai strâns cu Ucraina, să combatem aceste drone înainte să intre în spațiul aerian românesc, etc.”
Câte drone au pătruns în România
Statistica Ministerului Apărării arată că, de la începutul războiului, au pătruns în spațiul nostru aerian 40 de drone. Doar în 2026 au fost 24 de pătrunderi, dintre care 4 drone au fost doborâte de piloți români sau ai aliaților NATO.
Conform unei alte statistici a MApN, au fost aproximativ 50 de situații în care au fost găsite pe teritoriul României fragmente de dronă sau alte drone întregi. Dintre acestea, 27 au fost doar în anul 2026.
Radarele MApN au monitorizat și activitatea din Ucraina, în proximitatea granițelor, iar statistica arată că au fost peste 110 incidente începând cu anul 2022, însă niciuna dintre aceste drone nu a pătruns în România. Interesant este că, doar în primele luni din 2026, au fost 64, ceea ce înseamnă aproape dublu față de tot anul 2025.
La capitolul misiuni de poliție aeriană, adică avioane ridicate de la sol, au fost 84 în total, de la începerea războiului, dintre care 49 doar în 2026.
Drona de pe 8 septembrie 2026 a zburat prin România cam o jumătate de oră, însă cel mai lung survol a avut loc pe 24 iulie 2026, când o dronă de tip Shahed, care a intrat prin dreptul localității Sulina, a parcurs circa 200 km peste teritoriul românesc (Sulina–Brăila–Fetești–Buzău), adică aproximativ o oră și 20 de minute, după care a fost doborâtă în județul Buzău, de un F-16 pilotat de un român. A fost prima doborâre a unei drone pătrunse în România. Iar misiunea a fost realizată cu o rachetă.
Pe locul al doilea, ca timp petrecut de o dronă pe teritoriul României, se află incidentul din 14 septembrie 2025. La acea vreme, o dronă a rămas aproape 50 de minute în spațiul aerian românesc și nu a fost doborâtă, deși piloții au avut permisiunea să tragă.
