Alertă în nord-estul țării, după detectarea unei drone cu reacție în regiunea Moldovei. Potrivit informațiilor disponibile până în acest moment, drona ar fi pătruns în spațiul aerian al României, iar două aeronave F-18 au fost ridicate de la baza Borcea. Aeroportul Iași a suspendat zborurile.
Una dintre informațiile apărute este că aparatul de zbor ar putea avea un motor cu reacție. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat, pentru Euronews România, că, dacă această informație se confirmă, ar putea fi vorba despre un model Geran-4 sau Geran-5.
„Ar putea să însemne, ca să răspundem direct la întrebare, cu probabilitate, să fie Geran-4 sau 5, pentru că nu mai au motoare clasice. (...) Au început întrebuințarea Geran-4 și 5. Pe baza unor date, ajung la viteze mai mari. Geran-5 ajunge la 500 de kilometri, comparativ cu un Geran-2 și Shahed-136, 185. Deci este o diferență majoră pe baza datelor publice”, a explicat Virgil Bălăceanu, pentru Euronews România.
Generalul spune însă că informațiile disponibile trebuie analizate cu prudență înainte de a trage o concluzie privind modelul aparatului.
Ce ar însemna dacă drona a intrat în România și apoi a făcut cale întoarsă
Potrivit informațiilor apărute pe surse, aparatul ar fi pătruns în spațiul aerian al României și ulterior ar fi făcut cale întoarsă. Virgil Bălăceanu spune că, dacă un asemenea traseu va fi confirmat, este puțin probabil să fie vorba despre o dronă aflată în derivă.
„Dacă vorbim de intrare în spațiul aerian și revenire, nu vorbim de o dronă în derivă. O dronă în derivă înseamnă o dronă care nu mai respectă o traiectorie inițială și care nu mai poate fi controlată. Fie că a fost lovită prin mijloace electronice și atunci apare bruiajul, fie că a fost lovită cinetic fără a fi distrusă, își continuă zborul, dar un zbor dezordonat”, a explicat generalul.
În schimb, intrarea și ieșirea controlată din spațiul aerian ar putea ridica alte întrebări, inclusiv dacă aparatul a fost folosit pentru testarea capacităților de apărare.
„Dacă asistăm la o dronă care intră și iese din spațiul aerian, este o dronă controlată. (...) În afară de eficiența loviturilor pot să apară aspecte legate de testare. Vreau să descopăr mai mult dacă au capabilități de detecție cei din NATO, respectiv România, și ce viteză de reacție au. Ca atare, trebuie să tratăm lucrurile puțin condiționat de informațiile pe care le avem, ca să n-ajungem la foarte multe supoziții”, a explicat Virgil Bălăceanu.
De ce o dronă care intră în România nu este doborâtă imediat
Generalul în rezervă a explicat și ce se întâmplă după detectarea unei drone și cât de scurt poate fi timpul de intervenție.
„Din momentul în care e detectată, ai putut după aceea datele care sunt legate de coordonatele dronei să le transmiți către celula de aviație. Două avioane înseamnă o celulă de răspuns, poliția aeriană, preluarea pe radar și, sigur, executarea focului”, a explicat Bălăceanu.
Potrivit generalului, în incidentele anterioare, timpul pe care piloții l-au avut la dispoziție pentru a interveni a fost diferit de la un caz la altul.
„Nu ne grăbim, pentru că am executat foc și am nimicit drone în fereastră de oportunitate de la șase la 12 minute. Când am avut drona de Galați, cea mai periculoasă dronă, și acest exemplu se poate repeta, fereastra de oportunitate a fost mult mai scurtă, de patru minute”, a spus Virgil Bălăceanu.
Virgil Bălăceanu: „Pericolul cel mai mare sunt dronele în derivă”
Generalul spune că cele mai periculoase sunt dronele scăpate de sub control, care pot cădea în zone locuite.
„Pericolul cel mai mare sunt dronele în derivă. Ele sunt în afara controlului, sunt încărcate cu explozibili. Ele vor cădea și vor exploda. Dacă punctul de impact, punctul de cădere este Galați sau Tulcea, mai ales Galați, se pot produce victime umane”, a avertizat Virgil Bălăceanu.
În cazul celorlalte drone, generalul spune că acestea ar putea fi folosite pentru a testa sau păcăli sistemele de apărare.
„Celelalte, că este vorba de Geran-1, că este vorba de Orlan-10, că este vorba de Shahed 4 sau 5, care intră și ies, fie pentru testare, fie să ducă la înșelarea apărării antiaeriene a ucrainenilor, să lovească undeva la adâncime, nu reprezintă un pericol. Îl putem interpreta, într-un asemenea moment, cu o asemenea situație, ca o vulnerabilitate”, a explicat generalul.
Aeroportul Iași a suspendat zborurile. „Suntem în proximitatea războiului”
Alerta a dus și la suspendarea zborurilor pe Aeroportul Iași. Virgil Bălăceanu spune că astfel de situații nu pot fi excluse, în condițiile în care România se află în apropierea zonei de război.
„Să plecăm de la ideea că aceste schimburi de lovituri reciproce cu dronele fac ca un spațiu aerian, inclusiv proxim zonei de război, să fie cu destule probleme. (...) Este un război în care loviturile cu dronele, cu rachetele balistice și de croazieră, mai ales cu dronele, sunt extrem de intense. Suntem în proximitatea războiului. Nu pot fi excluse asemenea prezențe”, a explicat generalul în rezervă.
Avertismentul generalului privind mesajele RO-Alert
Locuitorii din trei județe au primit mesaje RO-Alert și au fost sfătuiți să se adăpostească și să stea departe de ferestre. Virgil Bălăceanu avertizează că astfel de mesaje nu trebuie ignorate, mai ales în cazul dronelor scăpate de sub control.
„Ca un exercițiu, câți credeți dumneavoastră, din cele trei județe care au primit RO-Alert pentru 90 de minute, au respectat indicațiile din RO-Alert: adăposturi sau m-am îndepărtat de geamuri? (...) Până când vom avea primele victime umane și abia atunci românii vor începe să gândească. Aceste mesaje nu sunt chiar, iertați-mă, termenul nu e atât de potrivit, tâmpite”, a spus generalul în rezervă.
