Protestele antiguvernamentale din Iran au crescut în amploare și violență în ultimele zile, pe măsură ce forțele de securitate au reprimat demonstrațiile. Acestea au început în urmă cu două săptămâni din cauza problemelor economice și s-au extins într-o mișcare de masă care contestă actualul regim teocratic al Iranului.
Duminică, unii observatori au declarat că aproape 200 de persoane au fost ucise de la începutul protestelor, la sfârșitul lunii decembrie. Acest număr, care depășește estimările din ultimele zile, sugerează natura din ce în ce mai violentă a confruntărilor dintre protestatari și forțele de securitate. Însă restricțiile impuse internetului și comunicațiilor internaționale au îngreunat evaluările independente.
Guvernul a recunoscut dificultățile economice, dar, în același timp, a luat măsuri dure împotriva demonstranților și a încercat să dea vina pe forțe externe pentru incitarea la tulburări. Președintele Iranului, într-un interviu acordat sâmbătă televiziunii de stat, a promis că va aborda nemulțumirile economice, dar a avertizat că statul are și „datoria” de a nu permite destabilizarea țării.
Autoritățile au amenințat că vor impune măsuri dure împotriva protestatarilor și că vor riposta în cazul unei intervenții internaționale. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat vineri că guvernul „nu va ceda” și i-a numit pe protestatari vandali care încearcă să-l „mulțumească” pe președintele Trump. Iată ce trebuie să știți despre actualele proteste din Iran.
De ce protestează iranienii?
Economia Iranului se află de ani buni sub presiune constantă, în mare parte ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și Europa în legătură cu ambițiile sale nucleare. Războiul de 12 zile cu Israelul din iunie anul trecut, la care s-au alăturat și Statele Unite pentru a bombarda instalațiile nucleare iraniene, a epuizat și mai mult resursele financiare ale țării.
Când moneda s-a prăbușit față de dolarul american la sfârșitul lunii decembrie, pe fondul unei inflații ridicate, comercianții și studenții au început să protesteze. Pe măsură ce mitingurile au luat amploare, protestele s-au transformat într-o critică mai largă la adresa guvernului teocratic al Iranului. Pe rețelele de socializare protestatarii au fost văzuți scandând sloganuri precum „Moarte dictatorului!” și „Iranieni, ridicați-vă vocea, strigați pentru drepturile voastre!”.
Cât de intense sunt aceste proteste?
Demonstrațiile s-au răspândit în zeci de orașe din Iran, potrivit datelor colectate de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA. Cel puțin 192 de persoane au fost ucise în timpul protestelor, potrivit Iran Human Rights, o organizație non-profit cu sediul în Norvegia.
Duminică, HRANA, o organizație iraniană de monitorizare a drepturilor omului cu sediul în SUA, a raportat că au avut loc proteste în aproximativ 585 de locații din peste 185 de orașe din toate cele 31 de provincii ale țării, peste 10.000 de persoane fiind arestate până în prezent. Grupul a declarat că aproape 500 de protestatari și aproape 50 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși în timpul tulburărilor.
Cum a reacționat guvernul iranian?
Inițial, guvernul și-a manifestat disponibilitatea de a asculta cererile protestatarilor. La începutul acestei luni, a anunțat planuri de a oferi majorității cetățenilor o plată lunară echivalentă cu aproximativ 7 dolari americani.
Președintele Masoud Pezeshkian a recunoscut că există nemulțumiri „legitime” ale publicului. El a numit rapid un nou șef al băncii centrale și a îndemnat la evitarea „oricărui comportament violent și coercitiv”.
Cu toate acestea, oficialii iranieni și-au înăsprit poziția în ultimele zile, repetând modelul din rundele anterioare de proteste, când autoritățile au recurs la arestări în masă și violență pentru a reprima demonstrațiile.
Mohammad Movahedi Azad, procurorul general al Iranului, a avertizat sâmbătă, în comentarii difuzate de mass-media de stat iraniană, că forțele de ordine ar trebui să nu arate „indulgență, milă sau conciliere”. El a avertizat că „toți criminalii implicați” vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o infracțiune capitală.
Care a fost reacția internațională?
Guvernul iranian este slăbit pe scena internațională și se confruntă cu teama unui atac militar din partea SUA sau Israelului. Amenințările lui Trump au avut un ecou puternic în contextul capturării de către SUA a președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, la începutul acestei luni.
Trump a declarat că Statele Unite sunt „pregătite și gata de acțiune” în cazul în care guvernul iranian ar folosi forța letală împotriva demonstranților și a fost informat cu privire la potențiale ținte militare. Cu toate acestea, duminică, legislatorii democrați și republicani și-au exprimat îngrijorarea cu privire la interferența americană în Iran.
Oficialii iranieni au declarat că vor reacționa cu forță în cazul unei intervenții americane. „Dacă Statele Unite vor întreprinde acțiuni militare, atât teritoriile ocupate, cât și armata americană și rutele maritime vor fi țintele noastre legitime”, a declarat duminică Mohammed Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, potrivit agenției de știri semi-oficiale iraniene Tasnim. Atât bazele militare americane, cât și cele israeliene ar putea fi țintite, a spus el.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică că Israelul „monitorizează îndeaproape” protestele și și-a exprimat sprijinul pentru demonstranți. Armata israeliană a declarat că este „pregătită defensiv” pentru orice atac.
Tulburările l-au readus în atenție și pe Reza Pahlavi, fiul șahului detronat al Iranului, care trăiește în exil în Statele Unite. Într-un videoclip difuzat sâmbătă, el a îndemnat iranienii să participe la protestele din weekend.
