Nu este doar o impresie că perioadele de caniculă devin tot mai greu de suportat. Datele climatologice arată că Europa se încălzește mai repede decât alte regiuni ale lumii, iar valurile de căldură devin, în general, mai frecvente și mai severe, potrivit IPCC.
Europa este în prezent continentul care se încălzește cel mai rapid. Potrivit raportului „European State of the Climate 2025”, realizat de serviciul european Copernicus și Organizația Meteorologică Mondială, continentul s-a încălzit din anii 1980 cu o rată de peste două ori mai mare decât media globală. În 2025, cel puțin 95% din suprafața Europei a avut temperaturi anuale peste media obișnuită.
Temperaturile cresc, dar problema nu este doar cifra de pe termometru
Un val de căldură nu devine dificil de suportat doar pentru că temperatura maximă ajunge la 35 sau 40 de grade. Contează și cât durează episodul, cât de mult scad temperaturile pe timpul nopții, umiditatea și cât de mult a fost deja solicitat organismul în zilele precedente.
De aceea, două zile cu 38 de grade nu au neapărat același efect asupra oamenilor ca o săptămână întreagă de temperaturi foarte ridicate.
Organizația Meteorologică Mondială subliniază că ceea ce înseamnă „căldură extremă” diferă în funcție de clima locală și de cât de bine sunt adaptate populația și infrastructura. Pe măsură ce temperaturile de fond cresc, însă, episoadele extreme pornesc de la un nivel deja mai ridicat.
Nopțile tropicale, una dintre cele mai importante probleme
Unul dintre motivele pentru care canicula pare mai greu de dus este că, în timpul unor episoade de căldură, nici nopțile nu mai aduc suficientă răcoare.
Atunci când temperatura nu coboară suficient după apus, organismul are mai puțin timp să elimine căldura acumulată în timpul zilei. Somnul este afectat, iar după mai multe zile consecutive de temperaturi ridicate apare o acumulare a stresului termic.
Datele Copernicus arată că în timpul valurilor de căldură din Europa au crescut și numărul nopților tropicale. În anumite regiuni din Spania, de exemplu, au fost înregistrate în iunie 2025 până la 24 de nopți tropicale, cu 18 mai multe decât media obișnuită pentru luna respectivă.
Valurile de căldură sunt mai intense și mai lungi
Schimbarea climatică nu înseamnă doar o creștere lentă a temperaturii medii. Ea modifică și probabilitatea apariției unor extreme.
IPCC arată că frecvența și intensitatea extremelor de căldură, inclusiv a valurilor de căldură, au crescut la nivel global, iar încălzirea provocată de activitatea umană modifică probabilitatea și intensitatea acestor evenimente.
Datele europene oferă exemple foarte clare. În 2025, Europa a trecut prin mai multe valuri de căldură, iar unul dintre cele mai severe episoade din iulie a durat 25 de zile, între 7 și 31 iulie. În același an, nordul Scandinaviei a avut cea mai severă caniculă înregistrată până atunci, cu 21 de zile consecutive de val de căldură și temperaturi de peste 30 de grade chiar și în apropierea Cercului Polar.
De ce Europa se încălzește atât de repede?
Cercetătorii indică mai mulți factori. Unul dintre ei este schimbarea tiparelor de circulație atmosferică, care poate favoriza apariția unor perioade mai lungi și mai intense de căldură.
La acestea se adaugă modificările suprafeței terestre. Scăderea stratului de zăpadă reduce efectul de reflexie a radiației solare, iar suprafețele mai întunecate absorb mai multă energie.
Și reducerea poluării atmosferice are un rol în evoluția încălzirii europene: aerosolii pot diminua cantitatea de radiație solară care ajunge la suprafață, iar reducerea concentrației lor permite mai multă radiație să ajungă la sol. Acești factori se combină cu încălzirea globală provocată de creșterea concentrației gazelor cu efect de seră.
Orașele fac temperaturile și mai greu de suportat
Pentru oamenii care locuiesc în orașe, temperatura anunțată în prognoză nu spune întotdeauna întreaga poveste.
Betonul, asfaltul și clădirile absorb și stochează căldura în timpul zilei, apoi o eliberează treptat. Lipsa spațiilor verzi și a suprafețelor cu apă poate limita răcirea locală.
Asta înseamnă că un oraș poate rămâne foarte cald și după apus, exact în momentul în care organismul ar trebui să înceapă să se răcorească.
Într-un astfel de context, aerul condiționat devine pentru mulți nu doar o chestiune de confort, ci o metodă de protecție în timpul episoadelor extreme.
Căldura nu afectează doar confortul, ci și sănătatea
Organizația Mondială a Sănătății consideră căldura extremă una dintre cele mai importante amenințări climatice pentru sănătate în Europa.
Temperaturile ridicate pot provoca deshidratare, epuizare termică și insolație și pot agrava boli cardiovasculare, respiratorii, cerebrovasculare, diabetul și alte afecțiuni cronice.
Persoanele în vârstă sunt printre cele mai vulnerabile. OMS estimează că mortalitatea asociată căldurii în rândul persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 85% în perioada 2017–2021 față de începutul anilor 2000.
În Regiunea Europeană a OMS, numai în 2024 au fost estimate aproape 63.000 de decese asociate căldurii. Organizația avertizează că numărul victimelor ar putea crește puternic în a doua jumătate a acestui secol dacă măsurile de adaptare și reducere a încălzirii nu vor fi suficiente.
De ce avem senzația că „nu mai putem suporta” căldura?
Explicația este, așadar, mai complexă decât o temperatură maximă mai mare.
Avem un climat de fond mai cald, episoade de căldură care pot fi mai intense și mai persistente, nopți care se răcoresc mai puțin, orașe care rețin căldura și organisme care nu au suficient timp să se refacă între zilele caniculare.
Iar schimbarea nu este una care se vede doar pe termometru. Se vede în numărul zilelor cu stres termic, în frecvența nopților tropicale, în consumul de energie pentru răcire, în presiunea pusă pe sistemele medicale și, în cele mai grave cazuri, în numărul de vieți pierdute.
De aceea, întrebarea nu mai este doar cât de cald va fi într-o anumită zi, ci cât de des vom avea perioade în care organismul, orașele și infrastructura trebuie să facă față unor temperaturi extreme și cât timp vor dura acestea.
Iar datele europene arată că această schimbare este deja în desfășurare.
