Anumite loturi din autostrăzile A7 și A8 au fost scoase din PNRR și nu mai primesc finanțare. Ministerul Transporturilor spune însă că vor fi finanțate din alte surse europene și că aceste modificări nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor.
În direct la Euronews, fostul secretar de stat, Marius Vasiliu, a explicat ce prevede regulamentul și care ar putea fi motivele pentru care au fost scoase aceste proiecte din PNRR.
De ce au fost scoase din PNRR segmente din autostradă
Marius Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Exact aici nu poate fi explicat, sau Ministerul Transporturilor nu poate explica, pentru că nu e vorba de niște necorelări, că nu a funcționat softul românesc cu softul european, sau că nu era formularul corect, etc.
Există prevederi clare. Orice modificare substanțială la licitația inițial anunțată se modifică pritr-un anume formular de tip erată, există procedură specială pentru așa ceva. Nu cred că, la nivelul acesta, putem vorbi despre o eroare că n-a știut cineva care e formularul corect și a încărcat aceste modificări în altă parte.
Prin urmare, Comisia Europeană a considerat, având mai multe detalii din verificările făcute, că această eroare nu este una simplă, neintenționată, pentru care ar fi fost aplicabilă o amendă de la 3.000 de lei până la 50.000 de lei și a încadrat această faptă în una dintre cele patru situații grave pentru care sunt tăiați bani în cazul în care sunt constatate nereguli. Și vorbim de fraudă, corupție, conflict de interese sau dublă finanțare. Astea sunt cele patru situații din regulament pentru care Comisia poate să taie sau să suspende bani în urma verificărilor.
Sunt două tipuri de verificări: verificări administrative și verificări de natura celor pe care le efectuează parchetele. E o constatare pe care, probabil, Comisia Europeană consideră că nu are dubiu cu privire la partea administrativă. Restul, ce stabilește nivelul de instanță cu privire la cine se face vinovat, sunt chestiuni adiacente.
Din câte înțeleg, banii nu s-au plătit. Mecanismul financiar în PNRR e puțin diferit de cel al fondurilor europene clasice, banii se cheltuie din bugetul național și se reîntorc în bugetul național, nu vin dedicați pentru proiecte. Pot fi sesizate sau pot să se autosesizeze și chiar ar fi indicat să fie lămurite aceste aspecte, dacă este vorba despre o încadrare exagerată a Comisiei Europene într-o situație din cele patru sau dacă este, într-adevăr, confirmată și atunci autoritățile naționale trebuie să-și facă treaba."
Dacă ar fi fost o necorelare, așa cum spune Ministerul Transporturilor, cum s-ar fi putut gestiona situația în așa fel încât să nu pierdem bani din PNRR?
Ce trebuia să facă România pentru a nu pierde bani din PNRR
Marius Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Chestiuni de genul acesta nu sunt o noutate. Acum mai bine de zece ani, genul acesta de neregulă era foarte des întâlnită în procedurile de achiziții pe fondurile europene, se lansau licitații, se modificau condițiile, nu se mai publicau unde trebuia și așa erau favorizați anumiți ofertanți care știau unde și cum să se uite.
Procedura a fost modificată, chestiunile astea se rezolvă cumva automat, încarci în sistemul național, a plecat automat în JUE. Pentru neregli de genul acesta, dacă vorbim de fonduri europene clasice, se aplică corecții financiare, undeva la 25% e corecția din valoarea contractului, pentru o neregulă simplă, dacă nu e cu intenție. Iar dacă discutăm de procedură pe achiziții în finanțare din bugetul național, e doar o amendă între 3.000 de lei și 50.000 de lei pentru gravitatea faptei".
Totul a pornit după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că unele segmente din A7 și A8 au fost scoase de la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Pâslaru a precizat că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. El spune că anumite proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026.
Dar Ministerul Transporturilor spune că România „nu pierde niciun ban din PNRR”.
Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
Infrastructură rutieră:
Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani.
Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
Cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
