Sesizarea de neconstituționalitate împotriva legii austerității, depusă de partidul AUR, va fi judecată cel mai probabil săptămâna viitoare, a declarat judecătorul constituțional Dacian Dragoș, la Euronews România. „Este nevoie de o decizie foarte rapidă pe acest subiect”, a explicat judecătorul numit la CCR de președintele Nicușor Dan.
În emisiunea „România lui Vitalie” de la Euronews România, Dacian Dragoș a afirmat că sesizarea depusă AUR în cazul legii austerității va fi judecată „repede” de CCR și a punctat că „atacarea la CCR nu înseamnă automat că sunt și motive de neconstituționalitate, ci că se dorește un control din această perspectivă”.
„Cu siguranță se va judeca repede, pentru că oricum lumea intră în vacanță și este nevoie de o decizie foarte rapidă pe acest subiect. N-aș putea spune exact, dar probabil săptămâna viitoare”, a afirmat judecătorul CCR, la Euronews România.
Întrebat dacă este de competența Curții să analizeze decizii ale Guvernului în cazul măsurilor fiscale, profesorul universitar a explicat că judecătorii CCR „se pronunță numai dacă este încălcată Constituția în vreun fel sau altul.”
„În general este de competența CCR să se pronunțe pe constituționalitatea unor legi, ordonanțe, dar nu orice măsură afectează principiile din Constituție, nu neapărat trebuie găsite astfel de elemente de neconstituționalitate.
În general, măsurile de politică publică, de Guvern sau de Parlament, prin legi, sunt de competența acestor organe. CCR se pronunță numai dacă este încălcată Constituția în vreun fel sau altul.
Atacarea la CCR nu înseamnă automat că sunt și motive de neconstituționalitate, ci că se dorește un control din această perspectivă”, a explicat el.
Dacian Dragoș, judecător CCR: Firul roșu este transparentizarea și modernizarea CCR
„Ce mi-am propus este să continui pe linia principiilor pe care le-am avut și în activitatea de până acum. Nu îmi voi schimba modul de gândire. Prin urmare, consider că această Curte Constituțională trebuie să fie aproape de cetățeni, să-și recâștige încrederea societății, să fie mai transparentă și să comunice mai bine deciziile luate, astfel încât și acele decizii care sunt mai greu de înțeles de către populație să aibă o șansă să fie considerate legitime și să fie aplicate până la urmă de către societate.
Ăsta ar fi un fir roșu al mandatului meu, în măsura în care va exista o majoritate în această Curte, o modernizare, o transparentizare și comunicare mai bună a Curții și o legitimitate mai mare a CCR în fața cetățenilor, care, sigur, a fost afectată în ultimii ani.
Să nu uităm că această Curte a luat decizii care au fost esențiale pentru bunul mers al democrației în România. Trebuie să le vedem cu bune și cu rele”, a afirmat Dacian Dragoș.
„Să nu ne fie frică să răspundem la întrebările societății și să justificăm deciziile luate”
„Reacțiile societății le-am văzut cu toții. Această lipsă de încredere a fost generată probabil și dintr-o comunicare mai reținută din partea Curții cu privire la anumite aspecte decise de Curte. Au fost mai multe momente criticate referitor la ce a făcut Curtea, dar și momente în care s-a comportat așa cum s-a așteptat societatea.
Printr-o explicare a deciziilor CCR (....) Pot să fie și ieșiri publice ale judecătorilor sau pot să fie doar o chestiune instituționalizată din partea conducerii Curții, prin purtătorul de cuvânt sau prin biroul de presă. Ideea este să nu ne fie frică să răspundem la întrebările societății și să justificăm deciziile luate pentru că toate au în spate un proces de gândire, niște argumente. Câteodată poate limbajul juridic este prea sec și prea puțin inteligibil pentru cetățeni. Trebuie adus cumva la un nivel al cetățeanului care să poată fi înțeles. Poate aici se mai poate lucra puțin la comunicare”, a explicat el.
Judecătorul CCR Dacian Dragoș: CCR lucrează cu o Constituție adoptată în anii '90. Gândirea constituționaliștilor la momentul respectiv trebuie să fie adaptată societății de astăzi
Întrebat ce ar vrea societatea de la CCR, judecătorul a explicat că România are o Constituție adoptată în anul 1991 și consideră că „gândirea constituționaliștilor la momentul respectiv trebuie să fie adaptată societății de astăzi”
„În primul rând, CCR lucrează cu o Constituție adoptată în anii '90, modificată în 2003 în ceea ce privește aderarea la UE și la NATO. Nu s-au modificat lucruri esențiale atunci. Gândirea constituționaliștilor la momentul respectiv trebuie să fie adaptată societății de astăzi. Ați văzut că peste tot că peste tot Curțile constituționale, fie că în SUA sau în Germania, Franța se adaptează societății din mers și trebuie să țină seamă de aceste cerințe.
În SUA s-au întors decizii de zeci de ani recent datorită noii componențe a Curții. Și în cazul nostru, o nouă componentă, membrii noi, cu gândire puțin diferită față de ce a fost înainte, dar nu neapărat schimbări majore, poate să ducă la alte soluții. Depinde și ce vine pe masa Curții Constituționale pentru că sunt provocări noi.
N-am avut până acum nici războaie la graniță, nici pandemii, nici crize economică. Lucrurile trebuie văzute așa cum vin și să nu ne cramponăm de soluții care au fost adoptate în ultimii 35 de ani ca fiind bătute în cuie și nu mai pot fi rediscutate”, a motivat el.
CCR ar putea rejudeca pensiile speciale
- Judecătorii CCR au decis că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor este neconstituțională.
- Indemnizația pentru limita de vârstă este un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet la data împlinirii vârstei de pensionare.
Întrebat cum s-ar putea ajunge la schimbarea acestei situații, Dacian Dragoș a afirmat că există posibilitatea schimbării jurisprudenței în acest domeniu.
„Sigur, o nouă lege care reglementează astfel de pensii speciale, le elimină sau le impozitează. Dacă ajunge pe masa CCR, se poate schimba jurisprudența în acest domeniu, se poate adopta o altă decizie. Depinde de majoritatea din Curte care se formează pentru o nouă soluție sau pentru păstrarea celei vechi.
Sunt pentru principiul pensiilor contributive și pentru un sistem mai unitar de salarizare și de pensii în România. Până la urmă, este o decizie a Guvernului și Parlamentului. Sunt reprezentanții cetățenilor aleși prin vot, absolut democratic”, a menționat judecătorul CCR.
Dacian Dragoș, despre pensiile speciale: „Nu suntem cu nimic mai speciali față de restul instituțiilor și decât cetățenii”
- Una dintre motivările CCR prevede că pensiile speciale în plată nu pot fi recalculate pe motiv că securitatea financiară a magistraților este un drept constituțional.
„Și aici nu pot să mă antepronunț pe această chestiune. Dacă va veni o nouă lege, orice se poate schimba dacă prevederea este diferită față de cea pe care CCR s-a pronunțat deja. Nu suntem cu nimic mai speciali față de restul instituțiilor și decât cetățenii”, a afirmat el.
Judecător CCR, despre indemnizația de 36.000 de euro acordată la finalul mandatului. „Dacă toată lumea, cum spuneați, strânge cureaua, de ce ar fi scutită Curtea Constituțională?”
„Nu am cum să am o poziție. Nu sunt nici legiuitor, nici Executiv ca să pot să spun că e bine sau rău. E un drept prevăzut de lege care, în mod normal, din punct de vedere juridic, trebuie acordat celor care îl au.
Dacă societatea, prin Parlament, consideră că o astfel de indemnizație este validă, (...) dacă nu, o va elimina. Ce mi se pare mie corect este să nu considerăm că toate acestea sunt drepturi fundamentale și ele nu pot fi reglementate (...) Adică trebuie cântărite bine motivele pentru care s-a dat această indemnizație, care sunt argumentele pentru și contract.
Dacă nu sunt argumente pentru păstrarea ei, se va decide eliminarea acestei indemnizații. (...) Mie nu mi se pare normal, de exemplu, să să respingem la Curte de la început orice fel de încercare de modificare a acestor legi care ne privesc, pentru că ele sunt expresia unor realități sociale și economice. Dacă toată lumea, cum spuneați, strânge cureaua, de ce ar fi scutită Curtea Constituțională sau alte instituții?
Nu văd motivul pentru care am fi exceptați”, a menționat el.
De ce este acordată indemnizația de 36.000 de euro
„Din câte am înțeles este vorba de tranziția la viața de după Curtea Constituțională, sensul că în timpul mandatului nu poți să exerciți alte activități decât strict cea de la Curtea Constituțională și eventual activitate didactică în învățământul juridic superior. Prin urmare, datorită acestor restricții ar fi o perioadă de tranziție până la găsirea unui loc de muncă. Nu știu ceva de genul acesta, din câte am înțeles justificarea pentru aceste sume compensatorii, dar părerea mea este că aceste măsuri și aceste beneficii ar trebui gândite într-un sistem mai larg, adică dacă în sistemul public toată lumea are restricții de un fel sau altă datorită incompatibilități lor sau conflicte lor de interese, atunci o să se generalizeze la toată lumea, ori dacă nu, să se gândească eliminarea lor acolo unde este cazul. Deci, o gândire mai mai unitară asupra acestor tipuri de beneficii care probabil că ar trebui să fie făcute prin legea salarizării unice care să intre în toate aceste domenii”, a concluzionat el.
