Compania Google a lansat, în parteneriat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) o campanie cu scopul de a preveni dezinformarea în mediul online, în condițiile în care informații false pot fi răspândite pe Internet în perioada de dinaintea alegerilor. Prin inițiativa lor, specialiștii vor să ajute publicul să depisteze tehnicile de manipulare cel mai des folosite în comunicarea online și modul în care să respingă argumentele înșelătoare.
Prebunkingul este o tehnică de a preveni manipularea online.
”Mesajele de prebunking sunt concepute pentru a-i ajuta pe oameni să identifice și să reziste conținutului manipulator. Avertizând oamenii și pregătindu-i să identifice și să respingă argumentele înșelătoare, aceste mesaje îi ajută pe spectatori să devină mai rezistenți la încercarea de a fi înșelați în viitor”, au precizat specialiștii Google.
Discreditarea sau găsirea țapului ispășitor, printre cele mai uzuale tehnici de manipulare
Pe noua platformă Google, utilizatorii pot găsi informații despre cele mai uzuale tehnici de manipulare folosite în comunicarea online. Sunt prezentate exemple concrete de mesaje şi situaţii manipulatoare, iar oamenii află ce soluții există pentru a respinge manipularea.
Astfel, sunt detaliate 11 tehnici de manipulare, de la folosirea mesajelor emoţionale sau a unor falşi experţi până la manipularea prin găsirea unui ţap ispăşitor, atacul la persoană sau scoaterea din context.
”Cele mai frecvente 3 tehnici de manipulare - 'scoaterea din context', 'discreditarea' şi 'găsirea unui ţap ispăşitor' - au fost exemplificate în video-uri animate, pentru un impact mai mare la nivelul publicului.
Mai mult, platforma oferă un ghid practic pentru orice organizaţie vrea să deruleze o campanie de prebunking, precum şi resurse, studii de caz, jocuri educative şi un test pentru a verifica cât de pregătită este o persoană în a identifica tehnicile de manipulare folosite în dezinformare”, au mai precizat reprezentanții Google.
Avertizarea emoțională
Este vorba despre un limbaj ce conține termeni emoționali puternici, în special cei cu efect negativ, cum ar fi frica sau indignarea, arată revista Nature.
Specialiștii spun că această tehnică de dezinformare este cunoscută ca manipulare emoțională. Discursul alarmist conține un limbaj emoțional, cu scopul de a înfricoșa cititorul sau ascultător.
Exemple
- „Ceea ce urmează să vedeți vă va îngrozi.”
- „Veți fi șocați de ceea ce vă ascunde medicul dvs.”
- „Judecătorul a emis o sentință DEZGUSTĂTOARE astăzi. Vă va face sângele să clocotească”.
”Cercetările arată că folosirea cuvintelor încărcate emoțional, în special cele care evocă emoții negative, cum ar fi frica sau indignarea, crește potențialul viral al conținutului digital. Oamenii sunt îndeosebi maleabili și mai puțin concentrați pe procesul decizional rațional și deliberat atunci când sunt împinși într-o stare de exaltare emoțională”, au precizat experții consultați de Google.
Recomandări pentru a evita manipularea prin discursuri alarmiste
- Acordă-ți un moment pentru a ajunge la o concluzie sau raționament bine gândit, mai ales înainte de a distribui sau răspunde.
- Reflectă la răspunsul tău emoțional privind conținutul online — dacă te face să simți frică, furie sau pericol, poate fi din cauză că cineva încearcă să te manipuleze pentru a-ți provoca o reacție.
Dilema falsă - eroarea de tip ”una sau alta”
Prezentarea unui număr limitat de opțiuni sau părți ca fiind reciproc incluzive, când în realitate sunt posibile mai multe variante.
Exemple:
- ”Dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră.”
- „Ești fie parte din soluție, fie parte din problemă.”
- „Dacă votezi cu X, nu vei putea să-ți plătești facturile.”
- „Fie susții protestele, fie nu crezi în justiție.”
”Falsa dihotomie poate fi o tehnică de persuasiune deoarece reduce în mod artificial alegerile, făcându-i pe oameni să se simtă prost dacă nu sunt de acord cu presupusa alegere corectă, care li se prezintă. În realitate, este posibil să nu existe răspunsuri categoric corecte sau greșite.
În plus, cei care folosesc dileme false vor poziționa deseori opțiunea intenționată/manipulatoare ca fiind cea mai dezirabilă dintre cele două (sau câteva) alternative prezentate”, arată sursa citată.
Cum eviți dezinformarea realizată prin falsa dihotomie
- Fii atent/ă la „fie/sau””, „dacă asta/atunci asta” și alte afirmații similare care implică una din două alegeri. Majoritatea situațiilor sunt mai complexe decât două rezultate.
- Fii atent/ă la situațiile în care existența altor opțiuni este negată sau ascunsă.
Alegerea celor mai bune opțiuni, prin prezentarea de informații incomplete sau contradictorii
Prezentarea unei selecții de probe pentru a susține o afirmație, concomitent cu ignorarea sau omiterea dovezilor care o contrazic.
Exemple
- „Să ai un tigru viu în apartament este o metodă excelentă de a opri șoarecii.”
- ”Un vânzător care vorbește numai despre caracteristicile unui produs care au cele mai mari șanse de a atrage un anumit client și ignoră caracteristicile care ar putea să nu fie la fel de atrăgătoare”.
- „Baloanele cu aer cald dovedesc faptul că gravitatea nu este reală.”
- Un om de știință care publică numai rezultatele cercetării sale care își susține ipotezele și ignoră rezultatele care nu o fac.
”Argumentele directe și simple sunt convingătoare și pot fi persuasive atunci când sunt comparate cu o realitate mai complexă, pe care datele complete ar putea-o dezvălui. Chiar și persoanele care sunt bine informate pot fi convinse de un argument care se bazează pe date parțiale - dar, uneori, cele mai importante date sunt cele care nu sunt împărtășite”.
Cum eviți dezinformarea
- Încearcă să obții o imagine holistică a problemei înainte de a crede sau distribui un punct de date unic.
- Fii atent/ă la afirmațiile vagi care preced datele. Folosirea cuvintelor cum ar fi „multe” sau „o cantitate mare” ar putea însemna că datele nu sunt prezentate în mod corect. Încearcă să obții detaliile studiilor din spatele datelor pentru a te asigura că nu auzi doar fragmente de informații.
- Caută detalii referitoare la studii și analiza datelor înainte de a distribui.
- Compară modul în care surse diferite raportează datele.
Dezinformarea, cel mai mare risc la nivel global
”Dezinformarea a fost identificată de experţi ca fiind cel mai mare risc la nivel global în următorii doi ani. Pentru România şi mare parte a Europei, dezinformarea este un subiect şi mai sensibil în acest an electoral. Pentru a combate manipularea pre-electorală, lansăm o campanie în care apelăm la unul dintre cele mai eficiente instrumente: educaţia.
Abordarea pe care o folosim, prebunking-ul, este o tehnică de comunicare ce generează «anticorpi mentali», ajutând oamenii să identifice şi să respingă viitoare încercări de manipulare. Obiectivul campaniei pe care am lansat-o alături de partenerul nostru, DNSC, este ca oamenii să înveţe să identifice manipularea, să respingă dezinformarea şi, astfel, să-şi formeze propriile opinii bazate pe argumente solide”, a declarat Elisabeta Moraru, director de ţară al Google România, potrivit Agerpres.
Campania de prebunking lansată în România este parte a unui iniţiative ample a Google în Europa, care are ca obiectiv protejarea integrităţii electorale în perspectiva alegerilor din Uniunea Europeană, şi continuă eforturile pe termen lung ale companiei de educaţie în domeniul media.
Iniţiative asemănătoare sunt desfășurate şi în Franţa, Germania, Italia, Belgia sau Polonia. Materialele sunt disponibile în toate limbile ţărilor Uniunii Europene, plus rusă, arabă şi turcă.
Platforma de prebunking a Google a fost realizată cu sprijinul Jigsaw, o entitate în cadrul gigantului american, care are ca scop cercetarea societăţilor deschise şi ameninţărilor la adresa lor, precum şi dezvoltarea de instrumente experimentale şi noi tehnologii care să ajute la protejarea acestora.
