Închiderea strâmtorii Ormuz afectează deja prețurile energiei atât pentru industrie, cât și pentru consumatorii casnici, însă acest coridor comercial vital este esențial și pentru transportul îngrășămintelor, ceea ce ar putea avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare, scrie Euronews.
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut aliaților să trimită nave pentru a securiza strâmtoarea Ormuz, practic blocată de la începutul războiului din Iran luna trecută. Ruta este responsabilă pentru aproximativ o cincime din traficul global de petrol. Trump a avertizat că, în lipsa unui răspuns pozitiv din partea aliaților, NATO ar putea avea „un viitor sumbru”.
Deși americanii consideră redeschiderea rutei „o misiune simplă”, liderii europeni spun că situația este mult mai complicată și riscantă, în contextul în care Iranul lansează rachete și drone în regiune.
De ce este atât de importantă strâmtoarea Ormuz?
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice rute pentru transportul energiei, făcând legătura între Golful Persic și Golful Oman. Aproximativ 20% din producția globală de petrol tranzitează această zonă.
Fără acest coridor, piața globală a energiei ar putea fi grav afectată. Prețul petrolului a depășit deja 100 de dolari pe baril, iar analiștii avertizează că ar putea ajunge între 150 și 200 de dolari dacă conflictul se intensifică.
Pentru Europa, care a încercat să își stabilizeze aprovizionarea energetică după renunțarea la resursele rusești, criza din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o nouă criză energetică.
În plus, aproximativ 13% din exporturile globale de îngrășăminte tranzitează această rută, ceea ce ar putea afecta direct producția agricolă. „Dacă anul acesta va exista o lipsă de îngrășăminte, anul viitor ne vom confrunta cu penurie de alimente”, a avertizat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Ce le cere Donald Trump aliaților
Donald Trump a cerut Regatului Unit, Franței, Chinei și Japoniei să trimită nave militare pentru a proteja transporturile de petrol. El a susținut că aceste state ar trebui să își apere propriile interese energetice.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța este pregătită să conducă o misiune europeană pentru redeschiderea strâmtorii.
Între timp, decizia Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera 400.000 de barili de petrol din rezerve nu a reușit să calmeze piețele.
Apelul lui Trump vine și în contextul criticilor adresate Europei, pe care a numit-o „slabă” din cauza dependenței de NATO pentru securitate.
Până în prezent, Japonia, Australia, Coreea de Sud și Regatul Unit au refuzat să participe la escortarea navelor.
Cum ar putea reacționa Uniunea Europeană
Miniștrii de externe ai UE discută posibilitatea de a securiza accesul în strâmtoarea Ormuz și de a preveni perturbări majore ale aprovizionării globale cu petrol.
Kaja Kallas a propus modificarea mandatului misiunii navale europene Aspides, lansată în 2024 pentru a proteja transportul maritim în Marea Roșie și zonele adiacente.
Mandatul actual include protejarea navelor comerciale, monitorizarea situației maritime și apărarea libertății de navigație în regiuni precum Marea Roșie, Golful Aden, Golful Oman și Golful Persic.
Totuși, mai multe state membre sunt reticente în privința extinderii misiunii.
Un diplomat european a declarat că nu se așteaptă formarea unei coaliții europene ample pentru escortarea navelor, așa cum solicită Trump.
Germania și România și-au exprimat deja rezervele. Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a subliniat că România se concentrează pe securitatea din Marea Neagră.
Ce este misiunea navală Aspides
Aspides este o misiune navală a Uniunii Europene lansată în 2024 pentru a proteja transportul comercial în Marea Roșie, după atacurile rebelilor Houthi din Yemen.
Operațiunea implică nave din mai multe state membre, inclusiv Franța, Germania, Grecia, Italia și Spania. Rolul său este defensiv, axat pe escortarea navelor și interceptarea amenințărilor precum dronele sau rachetele.
Energia rusească, o soluție pentru criză?
În contextul crizei energetice, premierul belgian Bart De Wever a sugerat reluarea importurilor de energie din Rusia, ca posibilă soluție pentru stabilizarea pieței.
Propunerea a fost criticată de ministrul său de externe, care a calificat-o drept „un semn de slăbiciune”.
Și ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a spus că reluarea importurilor ar putea fi luată în calcul pe termen lung, dar doar după încheierea războiului din Ucraina.
Alți lideri europeni resping categoric această idee. Ministrul suedez al energiei, Ebba Busch, a avertizat că o astfel de decizie ar submina valorile Uniunii Europene.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a reafirmat poziția fermă a UE: „Suntem hotărâți să ne menținem direcția. Ar fi o greșeală să repetăm ce am făcut în trecut. Semnalul este clar: nu vom mai importa energie din Rusia în viitor.”
