Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Cum a ajuns România în pragul unei crize politice. Măsurile controversate luate de Guvernul Bolojan, care au slăbit coaliția

Guvernul Bolojan a făcut față multiplelor provocări, de la scăderea deficitului bugetar, creșterea taxelor și până la negocieri cu scandal la realizarea bugetului pentru anul acesta. În 10 luni de când a fost învestit, un vicepremier și un ministru din cabinet și-au dat demisia. Iar tensiunile dintre PSD și PNL au ajuns la cel mai înalt nivel. Chiar și azi social-democrații l-au somat pe Ilie Bolojan să nu vândă companiile de stat profitabile.

Guvernul Bolojan a fost învestit la finalul lunii iunie a anului trecut într-un moment destul de complicat în care România risca să îi fie suspendate fondurile europene și, de altfel, risca să ajungă la categoria „junk”, țară nerecomandată investițiilor. Din acest motiv, printre primele măsuri luate de Guvernul Bolojan au fost creșterile de taxe.

Măsuri controversate luate de Guvernul Bolojan

La acel moment, negocierile au avut loc la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan i-a chemat pe liderii coaliției, pe sindicaliști și pe reprezentanți ai mediului de afaceri. După zeci de propuneri, au apărut și primele măsuri care au intrat în vigoare la 1 august.

TVA-ul a crescut. Cota standard a fost majorată la 21% , iar cotele reduse s-au majorat și ele de la 5% la 9% și de la 9% la 11%. În toamnă, inflația a ajuns la aproape 10% pentru că de la 1 august au crescut și accizele.

Mai apoi, Guvernul a negociat pachetul 2 de măsuri care prevedea reforma pensiilor speciale, reforma companiilor de stat și o reformă în administrația locală. Cea din urmă a fost scoasă pe ultima sută de metri din pachetul 2, după nemulțumirile social-democraților. Această reformă prevede concedierea a 13.000 de angajați din Primării.

A fost adoptată ulterior la pachet cu măsurile de relansare economică, dorite de social-democrați și cu tăierile de 10% și de la nivel central, de la nivelul ministerelor.

O altă măsură importantă din pachetul 2 a fost dublarea impozitelor pe proprietăți. A intrat în vigoare la 1 ianuarie și a provocat numeroase nemulțumiri. Mai apoi, au existat din nou tensiuni în coaliție.

La propunerea UDMR, Guvernul a revenit asupra deciziei și a acordat anumite reduceri astfel încât creșterile să nu fie atât de mari.

Mai apoi, a urmat legea bugetului 2026. Au fost tensiuni la Palatul Victoria și la Palatul Parlamentului în momentul în care s-au negociat amendamentele.

Ce a vrut PSD: ajutoare pentru pensionari, creșterea sumelor pentru copii cu dizabilități

Social-democrații și-au dorit ajutoare pentru pensionari, pentru copii cu dizabilități și pentru familii care vin din medii defavorizate. După negocieri mai multe între premierul Bolojan și Sorin Grindeanu, a fost identificată o soluție pentru găsirea banilor - aproape trei miliarde de lei care să fie prinși în buget pentru aceste măsuri.

Două demisii răsunătoare în Guvernul Bolojan: Dragos Anastasiu și Ionuț Moșteanu

Am avut și demisii din Guvernul Bolojan. La finalul lunii iulie, Dragoș Anastasiu și-a dat demisia din funcția de vicepremier pentru reformă, după ce s-a aflat în spațiul public că a dat mită timp de opt ani unui funcționar ANAF. Aproximativ două săptămâni i-a luat lui Nicușor Dan să semneze această demisia. Acum, noul vicepremier pentru reformă este Oana Gheorghiu.

Și Ionuț Moșteanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Apărării după scandalul privind studiile sale.

De altfel, PSD i-a cerut luni premierului Ilie Bolojan și vicepremierului pentru reformă, Oana Gheorghiu, să nu vândă companiile de stat profitabile, să nu se listeze la bursă, după ce a existat un document care a fost negociat în Guvern și adoptat. Aceasta prevedea o listă exploratorie cu nouă companii de stat care ar putea fi listate la bursă în perioada următoare.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE