România a decis să acorde Statelor Unite acces în bazele militare de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii pentru anumite operațiuni în Orientul Mijlociu, după analizarea în CSAT a solicitării Departamentului Apărării al Statelor Unite (Pentagonul), transmisă Ministerului Apărării Naționale din România. Potrivit surselor Euronews România, aproximativ 400-500 de militari sunt așteptați să ajungă în România și vor sta aici maximum 90 de zile.
Surse: România va acorda Statelor Unite dreptul de a folosi bazele militare de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii
Solicitarea venită din SUA este mai extinsă decât cea de anul trecut. Americanii ar fi cerut mai mult decât poziționarea unor aeronave de alimentare sau de supraveghere aeriană, cum a fost în 2025. Deocamdată nu există mai multe detalii în acest sens și foarte probabil acestea vor rămâne confidențiale din motive de securitate.
„Este vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare. Acestea din urmă vor fi în corelare cu scutul de la Deveselu”, a declarat Nicușor Dan, la finalul CSAT.
La această ședință au participat premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, vicepremierul Radu Miruță, ministrul Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ministrul Economiei, Irineu Darău, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.
Ședința CSAT s-a desfășurat la Palatul Cotroceni și a durat aproximativ trei ore. După această întâlnire, președintele Nicușor Dan a transmis către Birourile Permanente ale Parlamentului documentele rezultate în urma discuțiilor: două informări și o decizie.
Comisiile de Apărare din Parlament vor analiza tot astăzi documentele și vor emite avizele și raportul necesar. Decizia va fi luată în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la ora 16.00. Un vot în Parlament pe o decizie CSAT a mai avut loc și în anul 2022, când Franța a format grupul de luptă aliat. Atunci au fost 309 voturi „pentru” și 5 „împotrivă”.
Pe ordinea de zi a ședinței sau fost incluse subiecte referitoare la:
- Situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
- Evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
- Analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
S-a încheiat ședința CSAT
La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, vicepremierul Radu Miruță, ministrul Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ministrul Economiei, Irineu Darău, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.
Pe ordinea de zi au figurat subiecte referitoare la: situația din Orientul Mijlociu, implicații pentru România; evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România; analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
Nicușor Dan va face declarații la ora 13:30, după ședința CSAT.
Ce subiecte sunt pe ordinea de zi a ședinței CSAT
În ședința CSAT vor fi abordate subiecte referitoare la situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
La 5 martie 2026, președintele Nicușor Dan afirma că nu va convoca CSAT în cazul conflictului din Orientul Mijlociu atâta timp cât evenimentele nu prezintă „un pericol imediat” pentru România.
„Nu am convocat CSAT și nu îl vom convoca, cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat direct pentru România”, a afirmat Nicușor Dan, potrivit Agerpres.
Oana Țoiu, despre ședința CSAT pe tema conflictului din Orientul Mijlociu
„Astăzi avem ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta situația de securitate din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România.
Punctele pe ordinea de zi sunt evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”, a scris Oana Țoiu, pe rețeaua X.
Ședința CSAT de miercuri se va concentra pe discuții privind evoluțiile războiului din Orientul Mijlociu și impactul acestuia asupra României.
Printre subiectele aflate pe agenda ședinței se numără solicitarea Statelor Unite de a folosi baza Mihail Kogălniceanu pentru intervenții în regiune, evoluțiile de pe piața carburanților, precum și situația generală din Orientul Mijlociu și implicațiile României.
Potrivit unor surse politice, după ședința CSAT ar urma să fie convocat un plen comun al Parlamentului, unde se va da un vot pentru aprobarea prezenței avioanelor americane la baza de la Mihail Kogălniceanu. Astfel, nu ar fi vorba doar despre o informare a legislativului din partea președintelui, ci despre o decizie care necesită votul parlamentarilor.
Solicitarea SUA de a folosi baza Mihail Kogălniceanu pentru intervenții
Statele Unite au solicitat României permisiunea de a folosi baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu.
Aceasta nu ar fi prima solicitare. În 2025, Parlamentul a aprobat o astfel de cerere ce privea folosirea bazelor din sudul țării și din Dobrogea pentru desfășurarea unor viitoare operațiuni militare.
Totuși, recent, Spania a refuzat dispunerea la dispoziție a bazelor militare pentru a susține efortul american în Iran, dar a ales să sprijine Cipru prin trimiterea fregatei Cristofor Columb, care va efectua misiuni de „protecție și apărare aeriană” și va asista la „orice evacuare a personalului civil”.
Creșterea prețului petrolului scumpește carburanții în România
De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, motorina s-a scumpit în România cu aproximativ 48 de bani pe litru, iar benzina cu 34–35 de bani.
Scumpirile sunt legate de creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale. Barilul de petrol a depășit recent pragul de 110 dolari, înainte de a coborî la aproximativ 91 de dolari.
Situația românilor aflați în Orientul Mijlociu
Repatrierea românilor aflați în Orientul Mijlociu continuă, iar Ministerul Afacerilor Externe a confirmat „cel puțin” încă un zbor din Muscat, Oman, programat pentru a doua parte a săptămânii.
Conform MAE, peste cinci mii de români aflați în regiune au solicitat sprijin din partea consulatelor și ambasadelor României. Purtătorul de cuvânt al instituției, Andrei Țărnea, a precizat însă că aceste solicitări nu vizează doar repatrierea, unele fiind făcute pentru obținerea de informații.
