Comisia Europeană a anunțat joi că noua sa foaie de parcurs pentru apărare deschide calea către recâștigarea independenței de securitate a blocului — cel puțin din punct de vedere material, scrie Euronews.com.
Documentul de 16 pagini se bazează pe luni de discuții între Comisie și statele membre privind modul în care UE poate fi pregătită să se apere înainte de finalul deceniului, când unele agenții de informații au avertizat că Rusia ar putea ataca o altă țară.
Principala noutate a foii de parcurs constă în stabilirea unor termene clare și obiective concrete pentru țintele deja identificate în documentele anterioare, inclusiv domeniile prioritare de capacitate și cele patru proiecte europene de referință pe care Comisia consideră că trebuie finanțate urgent.
Printre acestea se numără Eastern Flank Watch, în cadrul căruia inițiativa Drone Defence (cunoscută anterior drept „drone wall”) reprezintă un element central, precum și European Air Shield și European Space Shield. De exemplu, Drone Defence Initiative trebuie să fie complet funcțională până la sfârșitul anului 2027.
Cu toate acestea, documentul nu oferă noi surse de finanțare pentru statele membre și nu detaliază costurile sau modul concret de implementare al proiectelor de referință. Aceste aspecte urmează să fie clarificate ulterior.
Comisar european pe apărare: „Autosuficiența înseamnă capacitatea de a produce suficient”
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a subliniat că „foaia de parcurs urmărește crearea autosuficienței europene în materie de apărare”.
„Autosuficiența înseamnă capacitatea noastră de a produce suficient, de a moderniza producția de apărare și de a finanța producția europeană și creșterea industriei europene de apărare”, a explicat Kubilius. „Autosuficiența în apărare înseamnă independență.”
Conform unui raport realizat de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, aproape 80% din echipamentele militare achiziționate de statele membre UE provin din afara blocului, majoritatea din SUA.
Foaia de parcurs urmărește, pe scurt, să încurajeze statele membre să achiziționeze împreună echipamente, astfel încât să reducă costurile, să accelereze livrările, să elimine lacunele de capacitate și, pe cât posibil, să achiziționeze produse europene.
Totuși, un oficial al Comisiei a subliniat că documentul nu urmărește crearea de structuri operaționale — acest lucru rămâne în competența NATO. Oficialul a precizat că, în cazul unei crize sau al unui război, NATO va gestiona operațional situația, împreună cu aranjamentele corespunzătoare pentru statele membre care nu fac parte din alianță. Incidentul privind încălcarea spațiului aerian în Polonia, Danemarca, Estonia și România din ultima lună a evidențiat unele ineficiențe în modul de operare al alianței, în special datorită restricțiilor naționale care pot încetini capacitatea de reacție în situații de criză.
„Războaiele viitorului”
În domeniul apărării, Comisia Europeană trebuie să acționeze cu precauție, întrucât statele membre păstrează controlul exclusiv asupra acestei politici, iar rolul executivului european rămâne în mare parte unul de facilitator industrial.
Unele state membre au ridicat deja obiecții față de propunerea Comisiei de a efectua evaluări anuale ale achizițiilor de apărare, argumentând că acest lucru constituie o ingerință. De exemplu, Suedia a scris într-un document consultat de Euronews că „este important să nu introducem sarcini administrative suplimentare care să distragă atenția de la responsabilitatea principală a statelor membre — consolidarea pregătirii apărării europene.”
Cu toate acestea, există semne pozitive că planul Comisiei începe să dea rezultate. Statele membre s-au alăturat grupurilor de capacitate pentru a efectua achiziții comune în nouă domenii prioritare, inclusiv apărare aeriană, tehnologii drone și anti-drone, rachete și muniții, precum și sisteme de artilerie. În această săptămână au avut loc întâlniri între state, iar Olanda și Letonia conduc, de exemplu, o coaliție pe tema dronelor.
Liderii UE trebuie să discute și să susțină obiectivele Comisiei la summitul din 23 octombrie, unde apărarea va fi un subiect central. Conform concluziilor preliminare, liderii intenționează să pună accent pe „proiecte concrete pentru consolidarea eforturilor comune ale statelor membre în creșterea capacităților anti-drone și de apărare aeriană” și să accelereze dezvoltarea activelor spațiale.
Întrebat dacă UE se concentrează prea mult pe amenințările imediate și nu identifică riscurile viitoare, Kubilius a recunoscut că blocul a acționat lent. „Dronele din Ucraina au apărut în 2023 în număr mare, dar din diverse motive nu ne-am pregătit din timp”, a spus el.
