Comisia Europeană a publicat marți cel de al șaselea raport anual privind statul de drept - și primul din cadrul noului mandat al actualului executiv european - care examinează evoluțiile statului de drept în toate statele membre.
'Un lucru este clar: statul de drept este piatra de temelie a democrațiilor noastre. Dar este, de asemenea, esențială pentru viitorul economiilor noastre și pentru securitatea Europei. Prin ascuțirea instrumentelor noastre, cum ar fi Raportul privind statul de drept, nu numai că ne apărăm valorile fundamentale, ci construim, de asemenea, încredere, atragem investiții și alimentăm creșterea economică. Respectarea statului de drept nu este opțională - este singura opțiune', a declarat vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație Henna Virkkunen, citată într-un comunicat al Comisiei Europene.
''(...) Principala noutate a raportului din 2025 este accentul mai puternic pus pe piața unică. Statul de drept este vital nu numai pentru democrație și securitate, ci și pentru economia noastră. Acesta este avantajul nostru competitiv'', a declarat comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath.
Ce indică raportul
Raportul din 2025 consolidează colaborarea cu succes cu statele membre pe baza unei abordări preventive și bazate pe dialog pentru consolidarea statului de drept și reprezintă un stimulent important pentru reformă.
Raportul privind statul de drept și ciclul anual privind statul de drept contribuie la reziliența democrației, a securității și a economiei Europei într-un mediu global în care respectarea drepturilor fundamentale și a sistemelor democratice se află din ce în ce mai mult sub presiune. Prin urmare, este esențial ca UE să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să ia măsuri concrete pentru a-l promova și apăra, pe continent și în întreaga lume. La fel ca în 2024, raportul nu acoperă numai 27 de state membre, ci include și patru capitole consacrate fiecărei țări, dedicate evoluțiilor din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
'Statul de drept se află în centrul politicii de extindere a UE. Este fundamentul oricărei democrații, societăți sigure și economii puternice. Prezentul raport ajută țările candidate să își planifice calea de reformă. Le măsoară după același criteriu ca și statele noastre membre', a declarat comisarul pentru extindere Marta Kos.
Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport - justiția, combaterea corupției, libertatea mass-media și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial.
Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru punerea în aplicare a unor politici care să promoveze competitivitatea prin intermediul pieței unice și să le permită cetățenilor să participe activ atât în societate, cât și în economie. Statul de drept este un aspect important pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. Întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, au nevoie de un mediu economic stabil și previzibil. Raportul din acest an pune un accent deosebit pe aspectele care au o legătură directă cu buna funcționare a pieței unice, cum ar fi buna legiferare, normele privind achizițiile publice și stabilitatea mediului de reglementare.
Raportul privește în perspectivă către o Uniune Europeană în evoluție. Noua generație de instrumente de cheltuieli ale UE, care urmează să fie prezentată ca parte a următorului cadru financiar multianual, va asigura faptul că respectarea principiului statului de drept rămâne o necesitate pentru fondurile UE. Sprijinul financiar al UE pentru investiții și reforme menite să promoveze statul de drept poate oferi o valoare adăugată reală. Acest lucru poate contribui la un efort mai amplu de urmărire a punerii în aplicare eficace a recomandărilor formulate în raport.
Raportul din 2025 prezintă principalele constatări din acest an în sistemele de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media, sistemul instituțional de control și echilibru și dimensiunea pieței unice.
În privința sistemelor de justiție, multe state membre au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele în acest domeniu în ultimul an. Măsurile includ consolidarea independenței Consiliilor Judiciare, garanții suplimentare pentru numirea judecătorilor și autonomia procurorilor, precum și pentru calitatea și eficiența sistemelor de justiție. Cu toate acestea, reformele progresează într-un ritm mai lent în unele state membre, iar în anumite cazuri persistă preocupări serioase. Deși se depun eforturi la toate nivelurile, există o presiune asupra resurselor pentru sistemele de justiție din multe state membre, ceea ce are un impact asupra calității și eficienței justiției. În țările implicate în procesul de aderare, eforturile de punere în aplicare a reformelor judiciare, de consolidare a responsabilității și de îmbunătățire a eficienței au continuat, dar trebuie abordate influența nejustificată și încercările de subminare a independenței judecătorilor.
Lupta împotriva corupției rămâne esențială pentru menținerea statului de drept și a încrederii cetățenilor în instituțiile publice. Majoritatea europenilor consideră corupția inacceptabilă, potrivit rezultatelor sondajelor Eurobarometru din 2025 privind atitudinea cetățenilor și a întreprinderilor față de corupție în UE. Raportul arată că mai multe state membre au elaborat noi strategii anticorupție și și-au consolidat capacitatea instituțională, inclusiv prin creșterea resurselor pentru autoritățile de aplicare a legii, serviciile de urmărire penală și sistemul judiciar. În același timp, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, cum ar fi cele legate de activitățile de lobby și de conflictele de interese, precum și pentru a asigura eficacitatea investigării, a urmăririi penale și a hotărârilor definitive în cazurile de corupție. În țările implicate în procesul de aderare, cadrele juridice și instituționale au fost consolidate, ceea ce demonstrează reziliența la presiuni nejustificate în unele cazuri, în timp ce anchetarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție - inclusiv a cazurilor la nivel înalt - trebuie îmbunătățite în continuare.
Libertatea și pluralismul mass-media sunt elemente centrale ale unei societăți bazate pe statul de drept și pe asigurarea responsabilității democratice. În statele membre sunt în curs de desfășurare reforme în vederea alinierii legislațiilor naționale la noile norme prevăzute de Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA). Multe state membre întreprind reforme pentru a consolida funcționarea independentă și finanțarea serviciilor publice de mass-media și pentru a îmbunătăți echitatea și transparența alocării publicității de stat. În plus, mai multe autorități naționale de reglementare în domeniul mass-media își extind competențele pentru a respecta, de asemenea, Regulamentul privind serviciile digitale. Se acordă o atenție sporită siguranței și protecției jurnaliștilor, în contextul amenințărilor continue, statele membre înființând sau continuând să opereze structuri de sprijin sau consolidând protecția juridică a jurnaliștilor, potrivit raportului.
În același timp, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de siguranța jurnaliștilor, precum și pentru a îmbunătăți garanțiile pentru independența unor autorități de reglementare în domeniul mass-media și a serviciilor publice de mass-media, pentru a spori transparența proprietății și pentru a asigura o mai bună echitate și transparență în alocarea publicității de stat. În țările implicate în procesul de aderare, există, de asemenea, preocupări legate de politizarea autorităților de reglementare din domeniul mass-media și de sustenabilitatea financiară a organismelor publice de radiodifuziune, precum și de numirea conducerii organismelor de radiodifuziune.
În mai multe state membre sunt în curs de desfășurare reforme menite să consolideze sistemul de control și echilibru, inclusiv printr-o mai bună includere a părților interesate în procesul legislativ și prin îmbunătățirea calității legislației. Cu toate acestea, legi instabile și în schimbare rapidă - uneori elaborate fără contribuția părților interesate - creează insecuritate juridică atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni. Deși raportul constată că majoritatea statelor membre continuă să asigure un cadru favorabil și de sprijin pentru societatea civilă, într-o serie de state membre persistă obstacole legate de cerințele de finanțare sau de înregistrare.
Totodată, în unele state membre, organizațiile societății civile se confruntă cu provocări serioase, fiind supuse unor restricții sau controale financiare excesive sau unei protecții inadecvate. În țările implicate în procesul de aderare, provocările cu care se confruntă procesele legislative și consultările publice ineficiente limitează guvernanța favorabilă incluziunii. De asemenea, există în continuare provocări în ceea ce privește urmărirea sistematică a recomandărilor instituțiilor Ombudsmanului și ale altor organisme independente.
În cadrul celor patru piloni, raportul subliniază impactul asupra funcționării pieței unice și asupra mediului de funcționare pentru întreprinderi. Un sistem de justiție eficace, lupta împotriva corupției, buna guvernanță, securitatea juridică și buna legiferare au toate un impact economic semnificativ, modelând mediul de afaceri și orientând deciziile de investiții. În cadrul celor patru piloni, raportul evidențiază felul în care problemele identificate au un impact asupra funcționării pieței unice și a mediului de funcționare pentru întreprinderi. Capitolele consacrate fiecărei țări fac referire, de exemplu, la specializarea instanțelor și a judecătorilor în tratarea cauzelor comerciale; mecanismele de executare a hotărârilor judecătorești; măsuri de prevenire a corupției în achizițiile publice; finanțare transparentă pentru mass-media; și mediul de reglementare stabil necesar pentru ca întreprinderile să funcționeze în condiții previzibile.
