Instanța supremă a Organizației Națiunilor Unite a ordonat Israelului, pe 24 mai, "să oprească imediat" ofensiva militară în orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza. Însă nu se precizează și o încetare implicită a focului în toată Gaza, așa cum au cerut mai multe țări, printre care și Africa de Sud, care are legături istorice cu poporul palestinian.
Deși este puțin probabil ca Israelul să respecte ordinul, va crește presiunea asupra țării, care este din ce în ce mai izolată, mai ales că se confruntă acuzații de genocid, ca urmare a uciderii civililor.
Curtea a constatat că operațiile militare ale Israelului reprezintă "un risc real și iminent" pentru poporul palestinian. Ofensiva Israelului a ucis peste 35.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care nu face distincție între combatanți și civili.
Cea mai înaltă instanță a ONU a ordonat Israelului "să oprească imediat" ofensiva în Rafah
Criticile față de acțiunile Israelului în Gaza au crescut, mai ales de când și-a îndreptat atenția către orașul Rafah, considerat ultima redută a grupării Hamas. În plus, în această săptămână, trei țări europene, Norvegia, Irlanda și Spania, au anunțat că vor recunoaște existența unui eventual stat palestinian.
Totul vine în contextul în care procurorul șef al Curții Penale Internaționale a cerut mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării Yoav Gallant, alături de ttrei oficiali ai Hamas: Yahya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh.
Situația este foarte dificilă pentru Netanyahu, care este supus unor presiuni în țară, pentru a pune capăt războiului. Mii de israelieni au protestat în ultimele săptămâni și au cerut guvernului să ajungă la un acord pentru a recupera ostaticii rămași în viață, de teamă că timpul se scurge. Conform unor surse israeliene, citate de New York Times, ar fi vorba de 125 de ostatici.
"Acuzațiile de genocid aduse de Africa de Sud împotriva Israelului, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, sunt false, revoltătoare și respingătoare, din punct de vedere moral", a precizat guvernul israelian, ca răspuns la acea hotărâre a instanței. Israelul și-a menținut poziția și a subliniat din nou că armata IDF nu vizează ținte civile.
Deși decizia Curții este o lovitură pentru poziția internațională a Israelului, această instanță nu are cum să-și execute ordinele, în mod efectiv. Cazul este asemănător cu cel al Rusiei, care a ignorat ordinul instanței, din 2022, de a opri invazia pe scară largă în Ucraina.
Decizia susține trei puncte: oprirea ofensivei în Rafah, accesul în Gaza pentru anchetatorii crimelor de război și o creștere mare și imediată a ajutorului umanitar în regiune, pentru că populația suferă de foamete.
Orașul Rafah se află în partea cea mai sudică a Fâșiei Gaza, la granița cu Egiptul. În acest oraș, peste un milion de oameni și-au căutat refugiu în ultimele luni.
- Zeci de teroriști Hamas prinși în Rafah, anunță Israelul. Statul evreu susține că nu va renunța la operațiunea militară din Rafah
- Proteste în Tel Aviv. Israelienii, dispersați cu tunuri cu apă. Joe Biden spune că focul poate înceta "mâine, dacă Hamas eliberează ostaticii"
- Netanyahu spune că țara sa va „lupta cu unghiile” dacă Statele Unite vor limita livrările de arme
Israelul nu vrea să oprească ofensiva în Rafah
Prin vocea premierului Netanyahu, Israelul "a jurat" să invadeze Rafah, chiar dacă mai mulți aliați au avertizat că un atac total ar însemna un dezastru.
Israelul a început să emită ordine de evacuare în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a dat startul operațiilor la marginea orașului. De atunci, armata spune că aproximativ un milion de oameni au plecat.
Rafah reprezintă, de asemenea, un punct de trecere critic în ceea ce privește ajutoarele care trebuie să ajungă la populație, însă ONU spune că fluxul de ajutoare a scăzut de când a început incursiunea militară, deși camioanele comerciale au continuat să intre în Gaza. Instanța a ordonat Israelului să mențină deschisă trecerea de la Rafah, spunând că "situația umanitară trebuie acum caracterizată ca fiind dezastruoasă".
"Această hotărâre obligatorie din punct de vedere juridic și foarte specifică lasă Israelului foarte puțin spațiu de manevră”, a spus Reed Brody, un avocat și procuror specializat pe drepturile omului.
"Statul Israel se angajează să continue să lupte pentru a-și recupera ostaticii și pentru a promite securitatea cetățenilor săi, oriunde și oricând este necesar, inclusiv în Rafah. Vom continua să operăm în conformitate cu dreptul internațional, oriunde am opera, salvând în același timp, în cea mai bună măsură posibilă, populația civilă. Nu din cauza CIJ, ci din cauza a cine suntem și a valorilor pe care le susținem", a spus ministrul israelian Benny Gantz, citat de AP.
Balkees Jarrah, director asociat de justiție internațională la Human Rights Watch, a declarat că ordinul Curții a subliniat situația periculoasă a palestinienilor din Gaza, dar a avertizat că aceasta ar putea fi ignorată în cazul în care comunitatea internațională nu folosește orice pârghie poate asupra Israelului.
"Decizia CIJ deschide posibilitatea de ajutor, dar numai dacă guvernele își folosesc pârghia, inclusiv prin embargouri asupra armelor și sancțiuni specifice, pentru a presa Israelul să aplice de urgență măsurile instanței", a spus Jarrah, conform aceleiași surse.
