Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alți înalți oficiali ai Uniunii Europene au participat joi la un summit de mare importanță cu Xi Jinping, liderul suprem al Chinei, pentru a discuta o serie de dezacorduri privind comerțul dintre cele două tabere și războiul din Ucraina.
Se pare că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește Ucraina și s-au făcut foarte puține în ceea ce privește comerțul, potrivit The New York Times. Cele două tabere au găsit un numitor comun în ceea ce privește schimbările climatice, emițând o declarație comună în care solicită celor mai mari economii ale lumii să depună eforturi mai mari pentru a atenua amenințările reprezentate de supraîncălzirea planetei.
China și Uniunea Europeană au aprobat Acordul de la Paris, încheiat acum zece ani, care a fost conceput pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În ianuarie, președintele Trump a început procesul de retragere a Statelor Unite din acest pact.
Ursula von der Leyen a anunțat că Beijingul a acceptat, de asemenea, să stabilească o procedură pentru exporturile de metale rare către fabricile din Europa care sunt pe punctul de a rămâne fără aceste materiale.
Însă procedura descrisă de Von der Leyen este cu mult sub așteptările întreprinderilor europene, care solicitau Chinei să renunțe în mare parte la măsurile stricte de control a exporturilor, impuse la 4 aprilie pentru aceste materiale. Rafinăriile din China prelucrează până la 99% din totalitatea metalelor rare care fac acum obiectul controalelor la export.
De asemenea, există un dezacord cu privire la sprijinul acordat de China Rusiei în contextul războiului din Ucraina.
În ceea ce privește comerțul, Beijingul dorește ca Uniunea Europeană să renunțe la tarifele aplicate mașinilor electrice din China și să ia alte măsuri pentru a permite mai multe exporturi chinezești pe continent.
Probleme comerciale dificil de rezolvat
Oficialii de la Beijing sunt extrem de nemulțumiți de recentele taxe vamale impuse de Uniunea Europeană asupra mașinilor electrice importate din China și au solicitat în schimb repetarea unei versiuni a compromisului din 2013 între cele două părți privind panourile solare.
În 2013, Uniunea Europeană a fost pe punctul de a impune tarife ridicate pentru panourile solare chinezești, ceea ce ar fi dus la creșterea prețurilor acestora până la nivelul celor europene, iar guvernele europene ar fi obținut venituri considerabile din tarife.
Beijingul a convins oficialii europeni să accepte în schimb un acord care, în esență, impunea producătorilor chinezi de panouri solare să practice aceleași prețuri ridicate ca și cei din Europa. Companiile chineze au fost autorizate să păstreze profiturile enorme și le-au reinvestit pentru a-și achita datoriile și a construi fabrici de ultimă generație.
Ca urmare, industria europeană s-a prăbușit aproape complet. Companiile chinezești produc acum aproape toate panourile solare din lume.
„Producția subvenționată nu corespunde cererii interne din China și, prin urmare, toată capacitatea produsă aici se îndreaptă către alte piețe”, a afirmat Von der Leyen.
Beijingul susține că dezechilibrul comercial ar putea fi redus dacă Europa ar fi de acord să vândă Chinei cele mai noi echipamente de producție a semiconductorilor. Oficialii europeni susțin că echipamentele cele mai avansate au aplicații militare și că vânzările de semiconductori către China au crescut vertiginos, în ciuda restricțiilor impuse asupra câtorva produse de vârf.
Un impas în privința Ucrainei
Liderii chinezi au depus eforturi susținute pentru a câștiga simpatia Uniunii Europene, în contextul în care Donald Trump a impus tarife de 25% asupra autoturismelor europene și a amenințat cu măsuri și mai severe. Însă sprijinul evident al Chinei pentru Moscova în contextul războiului din Ucraina continuă să constituie un obstacol.
China și-a crescut considerabil comerțul cu vecinul său din nord. Beijingul a menținut economia rusă pe linia de plutire în timpul războiului costisitor din Ucraina, extinzându-și achizițiile de petrol și gaze naturale din Rusia și furnizând în același timp cantități mari de camioane, drone și alte echipamente militare.
Guo Jiakun, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că relația Chinei cu Rusia nu ar trebui să fie preocuparea altor țări. „Schimburile dintre China și Rusia nu vizează nicio terță parte și nici nu ar trebui să fie influențate de vreo terță parte”, a afirmat el.
Totuși, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, s-a concentrat puternic pe Ucraina în discuțiile cu China. Până anul trecut, ea a fost premierul al Estoniei, una dintre cele trei mici republici baltice care se tem că Rusia ar putea încerca să le anexeze dacă va avea succes în Ucraina.
