Schimbările climatice, utilizarea excesivă a tehnologiei, programul de lucru prelungit și dezinformarea din mediul online afectează tot mai mult calitatea somnului în Europa.
Cercetătorii avertizează că problema nu poate fi rezolvată doar prin schimbarea obiceiurilor individuale și cer guvernelor europene să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile în care oamenii se odihnesc.
Somnul permite organismului să repare țesuturile, să elimine reziduurile metabolice din creier și să consolideze amintirile. Este esențial pentru sănătatea fizică și mintală, pentru capacitatea de concentrare și pentru starea generală de bine.
Cu toate acestea, obținerea unui somn suficient și odihnitor devine tot mai dificilă. Temperaturile în creștere, tehnologiile digitale și o societate în care activitatea profesională se desfășoară tot mai des în permanență afectează odihna, potrivit unui studiu publicat în Journal of Sleep Research.
Cercetătorii atrag atenția că aceste probleme nu țin doar de alegerile fiecărei persoane. Condițiile de muncă, locuințele, mediul urban și accesul la servicii medicale specializate influențează, de asemenea, capacitatea oamenilor de a dormi suficient.
„Ne confruntăm cu o combinație de factori care amenință sănătatea somnului în întreaga Europă”, a declarat Fran Pilkington-Cheney, lector în psihologie și cercetarea somnului la Nottingham Trent University și unul dintre autorii principali ai studiului.
Potrivit acesteia, oamenii știu că somnul este important, însă puțini înțeleg felul în care schimbările climatice, tehnologia, munca în schimburi, mediul urban și dezinformarea se combină și afectează calitatea odihnei.
Autorii studiului cer o abordare coordonată, care să implice autoritățile, sistemele de sănătate, instituțiile de învățământ, angajatorii și specialiștii în planificare urbană.
Nopțile călduroase și poluarea afectează somnul
Creșterea temperaturilor este una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar nopțile tot mai călduroase îngreunează procesul prin care organismul își reduce temperatura pentru a putea adormi.
Atunci când corpul nu se poate răcori suficient, adormirea poate fi întârziată, iar trezirile din timpul nopții devin mai frecvente.
Problema este agravată în orașe de poluare, zgomotul traficului și lumina artificială. În plus, fenomenele meteorologice extreme și anxietatea provocată de schimbările climatice pot afecta sănătatea mintală și, implicit, somnul.
Efectele nu sunt resimțite în mod egal de toată lumea. Persoanele care locuiesc în clădiri slab izolate, nu își permit sisteme de răcire sau trăiesc în spații aglomerate au mai puține posibilități de a menține o temperatură confortabilă în timpul nopții.
Refugiații și persoanele strămutate se pot confrunta, la rândul lor, cu temperaturi excesive, zgomot, lumină artificială și lipsa intimității, condiții care îngreunează odihna.
„Sleepmaxxing”, tendința de a optimiza somnul cu orice preț
O altă provocare este reprezentată de proliferarea dispozitivelor și aplicațiilor care monitorizează somnul. Ceasurile inteligente și alte dispozitive purtabile îi pot ajuta pe utilizatori să identifice eventuale probleme și le permit medicilor să urmărească de la distanță starea pacienților, inclusiv în zonele rurale, unde accesul la specialiști este limitat.
Totuși, aceste dispozitive nu sunt întotdeauna suficient de precise pentru a diagnostica tulburările de somn. În unele cazuri, rezultatele afișate pot provoca îngrijorare inutilă.
Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „ortosomnie”, care descrie preocuparea excesivă pentru obținerea unor indicatori considerați perfecți ai somnului.
În aceeași categorie de preocupări intră și tendința „sleepmaxxing”, popularizată pe rețelele sociale, care presupune adoptarea unor metode și rutine menite să optimizeze cât mai mult somnul.
Deși interesul pentru odihnă este benefic, această tendință poate încuraja programe rigide, remedii fără dovezi științifice și monitorizarea excesivă a somnului. În loc să reducă stresul, preocuparea permanentă pentru obținerea unor rezultate perfecte poate deveni o nouă sursă de anxietate.
Dezinformarea complică și mai mult situația. Influencerii din mediul online și instrumentele de inteligență artificială pot răspândi sfaturi medicale înșelătoare, iar publicului îi poate fi dificil să distingă informațiile susținute de dovezi științifice de recomandările cu scop comercial.
Munca în schimburi și conectarea permanentă reduc timpul de odihnă
Organizarea muncii în economia modernă reprezintă un alt factor care afectează somnul. Angajații care lucrează în schimburi, personalul medical, lucrătorii din transporturi și persoanele cu locuri de muncă nesigure au adesea un control limitat asupra programului.
În același timp, telemunca și mesajele profesionale primite în afara orelor de program estompează granița dintre viața profesională și cea personală, reducând timpul disponibil pentru odihnă.
Studiul citează estimări potrivit cărora aproximativ 21% dintre angajații din Europa lucrează în schimburi. Turele de noapte sunt deosebit de problematice, deoarece perturbă ritmul natural al organismului, care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.
Pentru a limita efectele, cercetătorii solicită protecții mai bune pentru angajați, programe de lucru mai previzibile, sisteme eficiente de gestionare a oboselii și practici profesionale care să asigure suficient timp pentru recuperare.
Cercetătorii cer măsuri la nivel european
Autorii studiului consideră că sănătatea somnului trebuie tratată ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca o responsabilitate individuală.
Printre măsurile propuse se numără îmbunătățirea accesului la servicii specializate pentru tulburările de somn, combaterea dezinformării, utilizarea responsabilă a tehnologiilor de monitorizare și protejarea timpului de odihnă al angajaților.
Cercetătorii recomandă, de asemenea, îmbunătățirea condițiilor de locuire și a mediului urban, inclusiv prin reducerea zgomotului, a poluării și a expunerii la lumină artificială pe timpul nopții.
„Fără o acțiune mai amplă și coordonată, este probabil ca aceste presiuni să devină tot mai puternice în următorii ani”, a avertizat Fran Pilkington-Cheney.
Concluzia cercetătorilor este că somnul de calitate depinde nu doar de rutina de seară a fiecăruia, ci și de condițiile sociale, economice și de mediu în care trăim.
