Reforma din educație nu schimbă doar regulile din universități, ci și veniturile studenților. După tăierile din 2025, bursele au fost recalibrate, iar pentru mulți tineri, sprijinul financiar a devenit insuficient pentru costurile reale ale vieții.
Ba mai mult, situația se poate înrăutăți dăcă universitățile vor fi obligate de stat să reducă din nou cheltuielile cu 10%.
Bursele studenților din România, comparativ cu cele din alte țări UE
O comparație a burselor studenților din România, comparativ cu cei din alte state europene, este edificatoare.
În România, bursa socială minimă este de 925 de lei, adică aproximativ 185 de euro, iar bursa de performanță ajunge la circa 1.100 lei, adică aproximativ 220 de euro pe lună. Sunt sume acordate doar în lunile cu activitate didactică și care, potrivit datelor centralizate de Eurostat, nu acoperă nici pe departe costurile reale ale vieții de student - chirie, mâncare și transport - care depășesc lejer 3.000 de lei.
Comparativ cu alte state europene, România rămâne la coada clasamentului.
În Polonia, bursele variază între 100 și 330 de euro pe lună (aproximativ 500–1.650 de lei).
În Spania, sprijinul urcă între 300 și 1.000 de euro (1.500–5.000 de lei), iar în Italia, ajunge la 400–900 de euro (2.000–4.500 de lei), adesea completat cu cazare sau masă. Austria oferă burse de până la 923 de euro (circa 4.615 lei), iar în Suedia, Norvegia și Finlanda, sprijinul trece frecvent de 900–1.200 de euro pe lună (4.500–6.000 de lei), sub formă de grant și credit.
Diferența se vede direct în viața de student. Pentru studenții români, asta înseamnă presiune financiară constantă și, tot mai des, nevoia de a munci în paralel cu facultatea, într-un moment în care colegii lor din alte state pot să se concentreze pe studii.
Abandonul universitar ar putea crește. Ce propun studenții
Radu Bolborea, vicepreședintele Uniunii Naționale a Studenților din România (UNOSR): „Să vă dau niște date referitor la ceea ce înseamnă impactul. Ați menționat că bursele se dau doar pe lunile aferente activităților didactice. Ei bine, se taie și în vacanțele din timpul lunilor, adică, de multe ori, bursele ajung să fie poate două treimi din valoarea lor standard sau poate chiar și jumătate, în cazuri extreme, cum avem luna decembrie, care are o vacanță destul de mare.
Totodată, dacă la bursele sociale, universitățile au intervenit mai mult sau mai puțin și au acoperit din fonduri proprii aceste burse, la bursele de performanță s-au făcut niște reduceri destul de drastice. Avem universități unde numărul burselor s-a înjumătățit sau la care cuantumul a scăzut destul de semnificativ. Asta depinde de specificul universității, pentru că, în funcție de cum era bursa, universitățile puteau să taie fie din numărul lor, fie din valoarea acestora.
Care sunt beneficiarii bursei sociale? Aceștia sunt studenți ai căror venit mediu pe membru de familie nu depășește salariul minim net, adică vorbim despre niște studenți care au deja un risc de abandon universitar, din start, iar diminuarea acestor burse încurajează și mai tare acest risc.
Pe de altă parte, când vorbim de bursele de performanță, este o poveste puțin diferită. Observăm poate o scădere a performanței din universități și un dezinteres mai mare pe care studenții îl afișează față de procesul educațional.
Referitor la situația actuală pe transport, noi avem acum reducere de 90% în transportul public local și încă o reducere de 90% pentru transportul feroviar dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află universitatea.
Noi am solicitat 15 propuneri pentru bugetul Ministerul Educației, printre care se numără gratuitatea pentru transportul intern local și pentru ruta dintre casă și facultate și 24 de călătorii gratuite pe an, cu trenul. Nu considerăm că trebuie să fii condiționat de venitul tău financiar și statul trebuie să te susțină ca să poți să-ți efectuezi studiile.
Dacă ne uităm chiar și la o călătorie medie cu trenul, costurile ajung undeva la 100 de lei doar dus, care, la costurile actuale și la bursele care se acordă în momentul de față, reprezintă o parte semnificativă a acestor cheltuieli și a veniturilor pe care un student le are, motiv pentru care noi considerăm că ar trebui să se acorde această gratuitate. Venim cu elementul de noutate de 24 de călătorii gratuite. Este cumva o măsură mai moderată față de ceea ce am avut până acum, dar care este menită să reprezinte un minim absolut de la care vrem să plecăm pentru ca studenții să poată participa la manifestări științifice, culturale, sociale, etc, să nu fie condiționați de venitul lor."
