Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat, de mult timp, că dorește o reformă a pensiilor speciale pe care le au magistrații. În primul rând, această reformă este o obligativitate, pentu că este prevăzută și în PNRR, iar în al doilea rând, nemulțumirile sociale „au dat în clocot”.
În aceste condiții, declarațiile președintei CSM, Elena Costache, au fost considerate de-a dreptul sfidătoare, nu doar de societatea civilă, ci și de partidele de la guvernare. Ea a respins propunerea lui Ilie Bolojan, ca o pensie de magistrat să fie de 11.300 de lei, pe care o consideră mică. În prezent, magistrații au pensii de peste 25.000 de lei și pot ieși la pensie chiar și la 48 de ani.
Salariile și pensiile magistraților - onoarea, direct proporțională cu remunerația?
De ce ar fi necesare astfel de pensii uriașe și de o vârstă de pensionare atât de fragedă? Niciun magistrat nu a fost capabil până acum să dea un răspuns pertinent. Șefa Curții Supreme a Magistraturii spune că, altfel, magistrații nu ar mai fi independenți. Cu alte cuvinte, ar exista alte „tentații”.
Ea a adus aminte și de restricțiile pe care le are un magistrat, completată și de vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu. Iar din moment ce au restricții multe, remunerațiile ar trebui să fie suficiente. Numai că realitatea îi contrazice dacă avem în vedere doar restricțiile militarilor, fără a mai lua în calcul alte categorii profesionale.
Thomas Răzvan Moldovan, reprezentant PSD: „Evident că independența justiției nu ar trebui să țină de bani. Independența actului de justiție trebuie analizată din momentul în care intri pe băncile școlii de drept. Faptul că ai ales această meserie, ești conștient de la bun început de faptul că tu trebuie să fii absolut independent. Nu are nicio legătură cu banii, din punctul nostru de vedere.
PSD a votat de fiecare dată în favoarea unor astfel de inițiative legislative care au propus tăierea pensiilor speciale. Dincolo de analiza validității argumentelor invocate de doamna șefă de la CSM, declarația dânsei este de-a dreptul sfidătoare la adresa pensionarilor din sistemul contributiv și cred că arată o decuplare totală față de realitățile sociale din România.
Vedem cu toții că pensia medie a magistraților este de zece ori mai mare decât pensia medie din sistemul public și vârsta de pensionare este cu zece ani mai mică decât a oamenilor obișnuiți. Până la urmă, chiar dacă putem admite faptul că profesia de magistrat implică anumite restricții care, poate, pe undeva, ar justifica o bonificație în plus la pensie pe lângă partea contributivă, totuși, decalajul dintre pensiile magistraților și pensiile celor care contribuie la sistemul public este uriaș. Din punctul meu de vedere, generează în mod justificat frustrare și tensiune socială."
Cezar Drăgoescu, deputat USR: „Evident că nu are absolut nicio legătură, pentru că cine este coruptibil, este coruptibil și pe salariu de 5.000 de euro, și pe 3.000. Nu despre asta vorbim. Nu vorbim nici măcar de responsabilitate, pentru că eu consider că are responsabilitate mai mare un doctor care face un transplant de ficat sau de inimă decât un magistrat. Salariul unui doctor este la jumătate din salariul unui magistrat.
Noi suntem consecvenți, pentru că, încă din 2017, USR s-a bătut pentru reforma pensiilor speciale și aș dori să-l contrazic pe domnul Moldovan, pentru că, de-a lungul timpului, nici PSD, nici PNL nu și-au dorit în mod real această reformă și tot ce au făcut dumnealor a fost să disimuleze și să mimeze. Și tot timpul, când s-a trimis câte un proiect, rămânea câte o chichiță care ulterior să pice la CCR. Eu cred că este acum pentru prima dată în România, în 35 de ani, când se dorește cu adevărat această reformă a pensiilor speciale. Și atât președintele, cât și premierul doresc să facă cu adevărat acest lucru.
Referitor la declarațiile doamnei Costache, nu cred că există bătaie de joc și sfidare mai mare într-o țară în care pensia medie e de zece ori mai mică decât cea a magistraților, care au pensie 25.000-26.000 de lei. Și sunt oameni care trăiesc cu 2.000 de lei pensie, chiar cu 1.000 de lei, sunt oameni care, după 45 de ani de muncă, nu 25, ca magistrații, au 2.000 - 2.100 de lei. Să spui că 11.000 de lei este o pensie mică?!
Eu nu am văzut de foarte mulți ani o decuplare mai mare de la realitatea în care trăim, că tot vorbea doamna Costache de stratosferă. Da, probabil că dumneaei trăiește în altă lume, în stratosferă, dar din păcate, dânsa nu vorbește de persoană fizică, ci în calitate de președinte CSM, iar ce spune dânsa reflectă un mod de gândire păgubos și trist al magistraților, că ea este imaginea lor, că de aia au ales-o acolo șefă.
Practic, dumnealor se cred cei mai cei, se cred privilegiați, se cred speciali și se cred deasupra noastră, a tuturor și a oamenilor de rând, care au pensie contributivă. De altfel, s-au făcut și niște calcule, iar din pensiile astea uriașe pe care ei le au, doar 10% este acoperit din partea de contributivitate. Restul de 90% este plătit de noi toți, de la bugetul de stat, de noi, fraierii, cetățenii de rând, în opinia lor. Pentru că noi nu suntem speciali ca dânșii."
Ce pensii au magistrații din Uniunea Europeană
Doar zece state membre mai au asemenea beneficii (pensii speciale) pentru magistrați, conform datelor Comisiei Europene. Aproape peste tot în Europa, vârsta de pensionare trece de 60 de ani.
Alte trei state (Spania, Slovenia și Estonia) au avut un sistem de pensii speciale la care au renunțat. Așa se face că, în momentul de față, Letonia este singura țară din UE unde pensionarea se poate face la 50 de ani, doar că pensia e raportată la venitul net, nu la cel brut, așa cum se întâmplă la noi.
În Lituania, doar judecătorii, nu și procurorii, beneficiază de aceste pensii speciale. Le pot obține atunci când ajung la 60 de ani și este vorba de pensie contributivă, la care se adaugă, în funcție de ierarhia respectivilor, 10-45% din media indemnizațiilor obținute în ultimii cinci ani de activitate.
În Polonia, pensionarea se face la 65 de ani pentru bărbați și la 60 de ani pentru femei și pensia reprezintă 75% din salariul de bază, la care se adaugă o indemnizație pentru anii de vechime. În Spania, țară care a renunțat la acest sistem, pensionarea magistraților este obligatorie la 70 de ani, cu posibilitate de prelungire de doi ani și se poate intra la pensie la vârsta minimă de 65 de ani. În Danemarca, beneficiari de pensii speciale sunt doar judecătorii și conducătorii de parchete.
În alte țări, unde nu există pensii dedicate pentru magistrați, există vârste mai ridicate de pensionare. De exemplu, în Germania, aceasta ajunge la 65-67 de ani, iar în Austria, media vârstei de pensionare este 63 de ani și jumătate, în timp ce în Bulgaria a crescut la 61 de ani și 3 luni pentru femei și la 64 de ani și 3 luni pentru bărbați.
În Ungaria, vârsta de pensionare e de 65 de ani, așa cum se propune acum și în România. În Franța, a crescut de la 60 la 62 de ani, dar cu o condiție prealabilă de 40 de ani de contributivitate. În Suedia există sistemul de pensie națională și pensie ocupațională de care beneficiază toate categriile profesionale, iar pentru magistrați nu există nicio excepție.
În România, magistrații invocă volumul foarte ridicat de muncă pe care îl au, în condițiile în care dispun de un aparat subdimensionat de lucru. De exemplu, se invocă faptul că un judecător are de instrumentat anual între 700 și 1200 de dosare, în timp ce un procuror are un volum de muncă plasat între 1.500 și 5.500 de astfel de dosare, mult mai mult comparativ cu media UE, unde avem o medie de 300 până la 600 de dosare pe judecător sau de 400-800 pentru procurori.
În momentul de față, există controverse, pentru că nu s-a ajuns la nicio concluzie la ultimele consultări pe care reprezentanții magistraților le-au avut atât cu președinția, cât și cu Guvernul. Cele două instituții precizează că, la noi, se pensionează magistrați chiar și la 48 de ani, dar magistrații susțin că media de pensionare este de 52 de ani și că o pensie de puțin peste 2.000 de euro este insuficientă pentru a păstra independența actului de justiție.
