Pe măsură ce simte că pierde războiul, președintele rus, Vladimir Putin, îi terorizează pe ucrainenii din orașele aflate la mare distanță de linia de frontului. El este suspectat că a ordonat sabotarea conductelor de gaz către Europa. Și, cel mai înspăimântător, amenință cu un război nuclear. Toate acestea doar în decurs de câteva săptămâni, se arată într-o analiză politico.eu cu titlul „Putin pierde. Ce urmează?”.
În acest context, liderii occidentali se străduiesc acum să se pregătească pentru orice ar putea face liderul de la Kremlin, din ce în ce mai imprevizibil. Sunt luate în calcul distrugerea sistemului energetic al Ucrainei înainte de iarnă, perturbări ale infrastructurii care alimentează Europa și chiar și amenințarea nucleară.
Ce urmărește Putin? Să alimenteze fisurile occidentale înainte de o pierdere pe câmpul de luptă, spun experții. „Forțele rusești vor fi înfrânte pe câmpul de luptă”, a declarat Ben Hodges, fost comandant al armatei americane din Europa, convins că avantajul obținut de armata ucraineană este ireversibil.
„În calitate de aliați, trebuie să ne păstrăm calmul. NATO este pregătită pentru orice scenariu”, a declarat ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, săptămâna trecută.
Ce opțiuni mai are liderul de la Kremlin
Terorizarea civililor ucraineni este una dintre opțiunile liderului de la Kremlin. Luni dimineață, rachetele rusești au lovit centrul Kievului la ora de vârf. Atacurile cu rachete, a declarat un diplomat de rang înalt din Europa Centrală, au fost o „răzbunare pentru pod”, o referire la un atac asupra podului care leagă Crimeea de Rusia.
Însă unii experți se tem că este în curs o campanie mai amplă. Bombardamentele de luni au vizat mai multe orașe ucrainene și au continuat și marți. Ținta, au declarat oficialii ucraineni, pare să fie instalațiile energetice. Cu iarna care se apropie, astfel de utilități sunt vitale. Scopul Rusiei, a scris pe Twitter ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, este de a crea „condiții insuportabile pentru civili”.
Heinrich Brauss, fost secretar general adjunct al NATO, a declarat că este îngrijorat de faptul că noul comandant desemnat de Rusia pentru forțele rusești din Ucraina, Serghei Surovikin, este considerat „absolut brutal și nu-i pasă de populația civilă și de infrastructura civilă”.
Luni, Germania a anunțat că va accelera livrarea către Kiev a sistemelor avansate de apărare aeriană IRIS-T, iar Ucraina urmează să primească două sisteme naționale avansate de rachete sol-aer, sau NASAMS, fabricate în SUA, până în noiembrie. Președintele american Joe Biden și-a reînnoit propria promisiune de a oferi țării "sisteme avansate de apărare aeriană", fără a oferi detalii.
Dar, în timp ce Kievul urmează să primească mai multe sisteme americane în viitor, rămâne neclar ce alte sisteme de apărare antiaeriană poate accesa pe termen scurt - și cine le va furniza.
Ucraina, a spus Heinrich Brauss, are nevoie de sisteme capabile să acopere o întreagă regiune împotriva atacurilor cu rachete de croazieră și balistice - dar această capacitate este "dificilă" din punct de vedere militar și „foarte costisitoare”. Și chiar și atunci când va dispune de mai multe sisteme, conducerea Ucrainei va trebui să stabilească prioritățile în privința orașelor, zonelor și instalațiilor pe care să le protejeze. Din punct de vedere tehnic, este aproape „imposibil să protejăm întreaga” Ucraină, a adăugat Brauss.
Sabotarea vieții europenilor
Este puțin probabil ca Rusia să provoace direct un aliat NATO, dar Kremlinul pare din ce în ce mai dispus să distrugă în mod clandestin sistemele care stau la baza societăților țărilor NATO.
În primul rând, au avut loc explozii la gazoductele submarine Nord Stream care leagă Rusia de Europa - un complot de sabotaj cu presupuse amprente ale Kremlinului. Apoi, în weekend, cineva a tăiat cablurile care asigură circulația trenurilor din Germania, ceea ce a ridicat spectrul unui alt posibil complot al Kremlinului.
NATO a admis, la începutul acestui an, într-un document strategic actualizat, că astfel de "atacuri hibride" ar putea deveni suficient de grave pentru a declanșa clauza articolului 5 al alianței militare, care prevede că un atac militar împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor.
Marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că, în urma incidentelor de la Nord Stream, alianța și-a dublat prezența în Marea Baltică și în Marea Nordului și că aliații sporesc securitatea în jurul instalațiilor-cheie.
În ciuda eforturilor depuse în ultimii ani pentru a spori "rezistența" în cadrul NATO, experții și oficialii recunosc că rețelele de infrastructură din Europa sunt atât de vaste - și adesea deținute de companii private - încât opțiunile guvernelor sunt limitate.
Autoritățile naționale pot spori numărul de patrule, pe uscat și pe mare - sporind astfel descurajarea - dar chiar și așa nu este posibil să monitorizeze totul. La toate acestea se adaugă, de asemenea, amenințarea cibernetică.
Putin încearcă să câștige timp
În timp pare să ridice miza, experții au spus că, de asemenea, Vladimir Putin încearcă probabil să câștige timp, sperând că vremea rece va schimba dinamica conflictului și că, în cele din urmă, Occidentul va obosi să înarmeze și să finanțeze Ucraina.
Putin a trecut de la abordarea "cum câștig asta?" la cea de "cum evit să pierd asta?", a declarat Mark Galeotti, cercetător asociat senior la Royal United Services Institute. El a numit abordarea liderului rus "răbdare strategică". Mișcarea lui Putin de a înrola câteva sute de mii de ruși ar face parte din această stratagemă, au susținut experții.
Amenințarea cu apocalipsa nucleară
Specialiștii avertizează că rachetele nucleare rămân opțiunea cea mai puțin probabilă pentru Moscova, fie că este vorba de o bombă nucleară tactică cu o putere mai limitată, de o bombă nucleară explodată deasupra apei ca o demonstrație de forță sau de un atac nuclear total.
„Evident, ne concentrăm, în mod de înțeles, pe aluziile la utilizarea nucleară", a declarat Galeotti. "Cred că suntem foarte departe de așa ceva, dacă se va întâmpla vreodată”, a adăugat el.
În schimb, retorica nucleară, potrivit oficialilor și experților, reprezintă o tactică de intimidare menită să sperie atât populația din Ucraina, cât și pe cea din țările NATO care sprijină Kievul. Liderii occidentali au adoptat o dublă abordare: să nu lase retorica nucleară să dicteze politica Ucrainei și, în același timp, să avertizeze Moscova cu privire la consecințele dezastruoase pe care le-ar avea orice acțiune nucleară.
Consensul este că Washingtonul trebuie să preia inițiativa de a-l descuraja pe Putin în privința opțiunii nucleare. Se așteaptă ca reacția americană să nu implice propriul arsenal nuclear, dar cu siguranță va fi severă.
Țări importante precum China și India, care ajută la menținerea pe linia de plutire a economiei Rusiei, ar putea juca, de asemenea, un rol. Un atac nuclear ar șoca, în mod inevitabil, un sistem internațional și economia gobală, lucru pe care chiar și aliații Rusiei ar dori să îl evite.
