Marius Ghincea, analist politic, a declarat în direct pentru Euronews România că o criză politică la București riscă să afecteze stabilitatea economică și credibilitatea României în fața partenerilor externi, într-un moment sensibil marcat de ajustări fiscale și incertitudini geopolitice.
Marius Ghincea, analist politic: „Cred că este destul de evident că cea mai mare vulnerabilitate este instabilitatea politică, cauzată de o criză autoindusă, ca să spunem așa, în special pentru că încă suntem într-o fază de ajustare fiscală, de revenire după cheltuielile exagerate din anii precedenți, iar creditorii internaționali și agențiile de rating se uită atent la politica macrofiscală a României. Pe partea politică, suntem într-un context geopolitic destul de instabil, iar ultimul lucru pe care îl voiam era să devenim oaia neagră a Europei, după ce Ungaria a avut alegeri care au rezultat într-o schimbare semnificativă de guvern, care va oferi stabilitate, iar Bulgaria, vedem din nou, are alegeri cu o nouă majoritate destul de confortabilă la Sofia. Acum, după ce acești doi vecini și-au rezolvat problemele politice pe care le aveau, vin românii și creează o nouă criză politică, transformându-ne în oaia neagră a Europei”.
Bruxelles-ul, atent la îndeplinirea reformelor și obligațiilor pe care le are România
Ghincea a mai subliniat că, la nivel european, îngrijorările sunt legate în special de capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate și de impactul pe care instabilitatea politică l-ar putea avea asupra regiunii.
Marius Ghincea, analist politic: „În acest moment, presa europeană și, în general, oficialii de la Bruxelles nu au încă o opinie bine formată. Chiar vorbeam mai devreme cu un reprezentant al Comisiei Europene cu privire la situația de la București. Problema care se vede de la Bruxelles este legată de reforme și de îndeplinirea obligațiilor pe care România le are prin diversele acorduri pe care și le-a asumat la Bruxelles, în special îndeplinirea pilonilor și standardelor, obiectivelor asumate în PNRR, dar și cele legate de reducerea deficitului. Din perspectiva UE, problema fundamentală este legată de credibilitatea României în a-și îndeplini obligația asumată cu privire la reformă, iar, mai înalt, la nivel european, problema fundamentală este legată de stabilitatea internă și implicațiile europene și globale pe care o instabilitate politică la București le va avea pentru vecinătatea apropiată, în special având în vedere situația din Republica Moldova și din Ucraina”.
„Domnul Bolojan operează în altă logică decât cea în care sunt obișnuiții liderii de partid”
Marius Ghincea a subliniat că problema fundamentală în contextul referendumului PSD este nemulțumirea social-democraților față de modul în care Ilie Bolojan guvernează, în condițiile în care acesta nu permite accesul „baronilor și clientelei de partid”, atât liberale, cât și social-democrate, la surse de finanțare, precum fondurile de rezervă sau cele de dezvoltare.
Marius Ghincea, analist politic: „Problema acestui dezacord din coaliție, în care, pe de o parte, în spatele ușilor închise, partidele par să se pună de acord, iar, după ce ușile se deschid, PSD face opoziție din actul guvernării, este o problemă încă de la începutul coaliției. Problema fundamentală pe care eu o văd este că PSD este nemulțumit de modul în care domnul Bolojan guvernează, în sensul în care nu are ușa deschisă baronilor și clientelei de partid, atât liberale, cât și social-democrate, pentru a avea acces la fonduri, fonduri din fonduri de rezervă, fonduri de dezvoltare și așa mai departe. Deci, problema fundamentală pe care o văd eu este că domnul Bolojan operează în altă logică decât cea în care sunt obișnuiți liderii de partid din teritoriu ai social-democraților și, într-o bună măsură, ai național-liberalilor, iar aceasta a dus la o frustrare, că nu le mai permite să aștepte încă un an până la rocada guvernamentală pe care, de altfel, acordul de guvernare o stipulează, și vor să îl dea jos, în acest moment, pe domnul Bolojan”.
Marius Ghincea: „Nu este foarte clar care este poziția pe care președintele o dorește”
Ghincea a mai punctat că președintele României, Nicușor Dan, nu a semnalat o poziție exactă pe fondul tensiunilor din coaliție și a precizat că un președinte are „un rol de mediator în Constituție”, dar asta presupune implicarea activă prin discuții cu ambele partide la sediile de partid.
Marius Ghincea, analist politic: „Președintele nu a mediat. S-a ținut deoparte sau, cel puțin, asta e ceea ce știm din spațiul public. Domnul președinte are un rol de mediator în Constituție, dar această funcție de mediere ar trebui să fie una activă, de a se duce efectiv la liderii partidelor, la partide și să se consulte în această direcție. În acest moment, nu este foarte clar care este poziția pe care președintele o dorește. […] Președintele are o foarte mare influență în a direcționa jocul politic, ori, în acest caz, se pare că domnul președinte a ales, cel puțin pentru moment, să facă non-combat”.
Cea mai bună variantă pentru România: Stabilitate care asigură reforme și ajustări fiscale necesare, cât și orientarea pro-occidentală
Ghincea a punctat că menținerea stabilității politice și continuarea reformelor sunt esențiale pentru direcția României, avertizând că schimbările la nivel guvernamental ar putea afecta credibilitatea acestor demersuri.
Marius Ghincea, analist politic: „Din perspectiva mea, varianta cea mai bună pentru România este acea variantă care menține stabilitate politică pe termen lung, care permite reforme și ajustările fiscale necesare pentru a reduce deficitul public și nivelul datoriei publice și care asigură, în același timp, că avem o orientare pro-occidentală și pro-europeană. Acest lucru se poate întâmpla cu domnul Bolojan, se poate întâmpla și în alte formate, dar, în același timp, trebuie să fim conștienți că îndepărtarea domnului Bolojan reduce credibilitatea oricărei forme de reforme, orice credibilitate a reformelor pe care guvernul trebuie să le adopte. Dacă ajungem înapoi în formatul guvernamental pe care l-am avut înainte de 2025, în care am avut PNL, PSD și UDMR la guvernare, cu liderii de tip vechi, care, practic, nu au făcut niciun fel de reformă și au dus la această nemulțumire populară crescândă, care a dus la rezultatul alegerilor din iarna lui 2024 și în 2025, atunci, practic, unul din acești piloni, pilonul reformei, va dispărea.
Depinde foarte mult de rezultatele acestei crize politice. Dacă domnul Bolojan, cumva, reușește să rămână la guvernare sau un alt personaj ajunge premier care are o viziune similară asupra organizării statului, atunci aceste reforme s-ar putea să rămână, dar, dacă domnul Bolojan pleacă, este forțat să nu mai fie premier, atunci, cel mai probabil, întreg valul de reforme pe care l-am văzut în ultimul an și jumătate, oricât de limitate, oricât de mici, oricât de insuficiente au fost ele, vor dispărea, pentru că, în interiorul partidelor tradiționale, mare parte din PSD, mare parte din PNL, există o opoziție acerbă la orice formă de reformă, care duce la reducerea accesului la resurse și la privilegii”.
