Ministrul Sănătății este criticat pentru mobilizarea masivă de resurse, printre care șapte spitale, ambulanțe și echipe medicale, după incidentul de depresurizare al avionului de pe ruta București–Hurghada. „Să aștept ce?” , așa își începe ministrul Sănătății reacția pe Facebook, după reproșurile apărute în urma alertei medicale declanșate de incidentul aviatic.
Alexandru Rogobete a răspuns criticilor din spațiul public
Oficialul spune că, în fața unei posibile situații de criză, pregătirea este obligatorie, nu opțională, chiar dacă avionul care a semnalat probleme de presurizare a aterizat în siguranță. Oficialul respinge acuzațiile privind crearea unei false alarme și spune că transparența și reacția rapidă sunt esențiale într-o situație potențial critică.
„Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Sǎ aștept ce?
Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși?
Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40–45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță.
Doamne ajută că totul s-a încheiat bine”, a transmis ministrul Sănătății.
- Motivul pentru care a scăzut rata de vaccinare împotriva rujeolei în România. Ministrul Sănătății: Dezinformarea medicală este la cote alarmante
- Ministrul Sănătăţii, despre spargerea monopolului CNAS: Nu înseamnă sub nicio formă privatizarea sistemului de sănătate
- Ministrul Sănătății refuză tăierea cu 10% a veniturilor din sistem: „Nu voi semna acest act normativ”
Alexandru Rogobete: „Trebuia să fim pregătiți”
Alexandru Rogobete a transmis că rolul unui ministru al Sănătății este și acela de a anticipa anumite situații, mai ales cele în care există ipoteza că lucrurile ar putea fi grave. El a mai spus că sistemul medical trebuia să fie pregătit inclusiv pentru scenariul în care avionul ar fi aterizat în siguranță, dar anumiți pasageri sau membri ai echipajului ar fi avut unele probleme medicale.
„Dar rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte.
Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație.
Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență.
Asta înseamnă responsabilitate.
Se mai putea întâmpla ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță, puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. Și pentru asta trebuia să fim pregătiți.
A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere.
Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?
Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații.
Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba.
Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”, a mai spus Rogobete.
ISU a explicat ce s-a întâmplat la aeroportul Otopeni
O aeronavă care opera cursa pe ruta București – Hurghada (Egipt) a revenit pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, după ce duminică seara echipajul a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei. La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului. Avionul a zburat mai multe ore ca să-și consume cea mai mare parte a combustibilului, înainte de aterizare.
„Această situație de urgență nu a fost atât de mult pe partea de probleme de sănătate, pe probleme de SMURD, cât a fost pe partea de a preveni. Adică am prepoziționat niște autospeciale în cazul producerii unei situații de urgență. Au fost luate doar câteva măsuri de prevenire prin amplasarea unor autospeciale în proximitatea aeroportului, fără a interveni.
Decizia de a prepoziționa autospecialele se ia la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, sub coordonare Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau a Departamentului pentru Situații de Urgență”, a declarat Ștefan Eduard, sublocotenent ISU București-Ilfov.
